DAN SUCIU, BNR: "Încercăm să ţinem cât se poate dobânda-cheie la actualul nivel"

• Creşterea preţurilor energiei la nivel global a fost dublată de incapacitatea instituţiilor româneşti de a administra corect procesul de liberalizare, consideră purtătorul de cuvânt al BNR

Banca Naţională a Româ­niei (BNR) încearcă să ţină cât se poate dobânda de politică monetară la actualul nivel, de 1,25%, pentru a nu complica existenţa entităţilor economice şi pentru a nu crea disfuncţionalităţi pe celelalte preţuri dincolo de preţurile la energie, a afirmat, ieri, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, într-o intervenţie la un post TV. Domnia sa a mai declarat că BNR nu este îngrijorată în acest moment de ritmul accelerat al creditării, dar şi că liberalizarea preţurilor energiei s-a făcut într-un mod haotic, demonstrând incapacitatea instituţiilor româneşti de a administra corect acest proces.

Dan Suciu a afirmat: "Avem o inflaţie blocată la nivelul preţurilor exogene şi preţurilor energiei electrice, gazelor naturale şi combustibililor. Preţuri asupra cărora nu putem să intervenim, sunt dincolo de capacitatea noastră de influenţare. Ce ne rămâne de făcut este să încercăm să temperăm celelalte evoluţii de preţuri, aşa cum putem, pentru a nu decola inflaţia, să o menţinem la acest nivel de 5%, 5,6% spre finalul anului. Partea bună, dacă este şi o parte bună, este că marea parte a scumpirilor sunt în urmă, s-au produs deja. Evident că vor fi resimţite mai mult din toamnă pentru că atunci va fi consumul mai mare, atunci evident consumatorii vor resimţi preţurile acestea cu mult mai multă acuitate decât acum, când consumul de gaze, dacă este, este scăzut, iar consumul de energie electrică este mai scăzut în timpul zilei şi aşa mai departe. Deci cumva în toamnă ne aşteptăm ca ponderea în facturi să fie mai mare, dar nu neapărat la creşteri de preţuri. Sperăm ca acestea să se mai tempereze. Luăm în calcul o estimare de creştere pe preţurile energiei, creştere care s-a produs în cursul lunii iulie şi se va resimţi în luna august, dar sigur că dacă ne uităm pe plan internaţional, vedem o influenţă de creştere de preţuri şi sperăm că ele se vor mai tempera ca nivel absolut".

Cu privire la o posibilă nouă modificare a prognozei de inflaţie, Dan Suciu a precizat că acest lucru va fi decis în luna septembrie, când BNR va publica un nou raport trimestrial asupra inflaţiei. Domnia sa a mai afirmat că de anul viitor vom avea o temperare a creşterilor de preţuri.

Oficialul BNR a spus: "Deocamdată, calculele pe care le-am făcut duc la 5,6% în decembrie 2021, dar trebuie notat faptul că aceasta este o inflaţie tranzitorie. Ne aşteptăm, din ianuarie, în cazul în care estimarea de creştere pe energie şi combustibil nu va mai fi una păguboasă pentru consumatori, să avem o scădere a indicelui de inflaţie şi o intrare în ţintă în partea a doua a anului. Deci, din perspectiva noastră, considerăm că este doar un puseu inflaţionist venit din preţurile energiei, care au luat-o razna, din motive obiective şi subiective dacă vreţi, organizatorice şi dezorganizatorice, la nivel local, dar şi la nivel global, pentru că şi acolo avem creşteri de preţuri. Dar anul viitor, mai ales în partea a doua, vom avea o temperare".

• Dan Suciu: "Deja implementăm un protocol de tratare a inflaţiei"

Dan Suciu spune că liberalizarea preţurilor energiei trebuia să se facă într-un mod mai predictibil, din perspectiva băncii centrale.

Purtătorul de cuvânt al băncii naţionale a declarat: "Nici noi nu am avut predictibilitate în a pune în estimările şi în prognozele noastre aceste evoluţii. Sigur că este o componentă impredictibilă, au crescut preţurile energiei pe tot parcursul acestui an, în toată lumea. La combustibil s-au dublat: barilul era 40 de dolari în iunie, acum este undeva la 80 de dolari, unitatea de măsură pentru gaze la fel, avem o dublare, deci lucrurile s-au întâmplat pe plan mondial. La noi s-a dublat această evoluţie cu o liberalizare mult întârziată şi o dezorganizare a procesului de liberalizare. (...) Noi suntem în ultima perioadă de liberalizare. Am mai făcut paşi în această direcţie, dar a coincis această etapă cu un boom economic pentru că liberalizarea vine după o perioadă în care economia a fost la turaţie scăzută din cauza pandemiei. În momentul în care a pornit economia, cu motoare din ce în ce mai încinse, evident că consumul de energie şi necesarul de energie a fost crescut, deci preţurile creşteau automat. De aceea avem creşterea pe plan internaţional. Iar la aceasta s-a dublat liberalizarea şi incapacitatea, probabil, a instituţiilor româneşti de a administra corect acest proces, sau de a tempera acest proces într-o oarecare măsură, dar asta este o altă discuţie".

Dan Suciu a mai spus că banca naţională încearcă să ţină cât se poate dobânda de politică monetară la actualul nivel de 1,25% pentru a nu complica existenţa entităţilor economice şi pentru a nu crea disfuncţionalităţi pe celelalte preţuri dincolo de preţurile energiei. Suciu a arătat că BNR deja implementează un "protocol de tratare a inflaţiei".

Domnia sa a precizat: "Ce poate să facă banca naţională este pe componenta de inflaţie care nu ţine de energie şi nu ţine de preţuri administrate sau asupra cărora banca naţională nu are control. Ce poate face banca naţională este să tempereze celelalte aşteptări de preţuri, să ancoreze inflaţia în jurul acestei valori de 5%. Cum o poate face? Printr-un set de măsuri, un protocol medical de tratare a inflaţiei, să spunem aşa, care are mai mulţi paşi. Noi suntem în acest protocol, dacă îi spunem aşa: primul pas, mai ales după momentul în care am avut o situaţie pandemică şi complicată, a fost să încetăm achiziţiile de titluri de stat. Am intervenit în piaţă în cursul anului trecut prin metode neortodoxe, cumpărând titluri de stat pentru a fi bani la dispoziţia statului şi a celor care aveau nevoie de finanţare în perioada respectivă. Am oprit acel protocol. Al doilea pas este să controlăm lichiditatea din piaţă. Am anunţat acest lucru, că ţinem ferm sub control lichiditatea de piaţă. Suntem în acest proces, deocamdată el funcţionează rezonabil în termenii noştri, considerăm că este satisfăcător pentru situaţia dată. Al treilea pas este cel de creştere a dobânzii. Nu am intrat în acest proces şi încercăm să ţinem cât se poate dobânda la acest nivel. De ce: este primul instrument şi poate cel mai important, pe care îl cunoaşte toată lumea. Dar în momentul în care am creşte dobânda de intervenţie am determina aproape o deflaţie pe celelalte preţuri, adică am complica viaţa celorlaltor entităţi economice care nu ţin de energie şi nu ţin de preţurile administrate pe care noi nu avem niciun control. Deci am crea o disfuncţionalitate pe celelalt domeniu al pieţei. (...) Dobânda este cel mai puternic instrument şi ultimul ca să spun aşa. (...) Haideţi să nu ne grăbim (cu scenariile), este decizia Consiliului de Administraţie pe care o va lua odată în octombrie şi încă odată în noiembrie. Depindem foarte mult şi de ce se întâmplă pe celelalte pieţe internaţionale şi în ţările vecine. Am văzut în Ungaria o creştere a dobânzii de intervenţie, dar acolo rata inflaţiei era ceva mai mare decât la noi, iar indicele de creştere a fost ceva mai rapid decât la noi".

Totodată, Suciu a mai declarat că Banca Naţională a României nu este îngrijorată de creşterea accelerată a creditării, deoarece aceasta a ajutat la depăşirea problemelor din economie, cauzate de pandemie.

Dan Suciu a afirmat: "În acest moment nu avem îngrijorări despre accelerarea creditării pentru că am asistat la un proces de revenire economică după anul 2020, care a fost unul cu probleme care a trebuit să fie depăşite. Creditarea a ajutat mult la acest proces de depăşire a elementelor care au ţinut economia în chingi din motive pandemice. Situaţia pe fond era una de criză economică, nu am avut o situaţie fericită în economie. A trebuit să depăşim acel moment şi iată că am reuşit asta. Vom vedea de acum încolo cum ne plasăm, dar în acest moment nu avem îngrijorări legate de ritmul ridicat al creditării. (...) Încă sunt bani ieftini, nu ştim cât va mai dura acest lucru, dar e clar că ei nu se vor mai ieftini, am atins nivelul cel mai de jos. Tendinţa de creştere a dobânzilor este una evidentă, vedem cât putem să mai prelungim această perioadă a banilor ceva mai ieftini pentru că nu avem încă certitudinea că am depăşit criza pandemică, încă nu ştim acest lucru, de aici şi dilemele pe care le avem despre influenţa pandemiei asupra economiei. Să sperăm că valul 4 nu va fi unul păgubos pentru economie cum au fost celelalte, dar este evident că va avea o anumită influenţă. Privim cu preocupare valul 4, nu aş spune încă cu îngrijorare. Dar în alte ţări este evident că a avut efecte, vor fi greu de evitat anumite constrângeri în ceea ce priveşte economia. Din această perspectivă a fost un argument ca să nu umblăm la dobânzi. Să vedem cum trecem şi de valul 4 ca să avem certitudinea că momentul pandemic a fost depăşit în economie".

Creditarea a accelerat substanţial în iulie atât pe segmentul populaţiei, cât şi pe cel al firmelor nefinanciare. Împrumuturile pentru locuinţe în lei au avut cea mai mare creştere istorică, creditele de consum au înregistrat cel mai mare avans din ultimii doi ani, în timp ce împrumuturile acordate companiilor au avut cel mai rapid avans al soldului din ultimii 10 ani. Creşterea anuală a creditării fost de 12,6%, cel mai rapid ritm de după mai 2009.