Dan Zaharescu, ARPIM: "După aderarea la UE, în România a proliferat aşa-numitul comerţ intra-comunitar cu medicamente"

După aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană în 2007, în România a apărut şi a proliferat aşa-numitul comerţ intra-comunitar cu medicamente, a spus astăzi Dan Zaharescu, Directorul Executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), în cadrul unei conferinţe organizată la Sinaia de Consiliul Concurenţei.

Dan Zaharescu a afirmat: "România este un stat european. Trăim într-un ansamblu care este puternic influenţat de legislaţia europeană, iar cadrul european ne influenţează destul de tare. Avem tratatul de constituire a Uniunii Europene, care introduce conceptul de piaţă liberă, libera circulaţie a mărfurilor şi competenţa statelor membre în a decide în ceea ce priveşte chestiunile de sănătate, aspect foarte important, care a dat destul de multă bătaie de cap tuturor autorităţilor. De asemenea, există o directivă europeană din anul 2001 care a fost preluată în legea 95, care face referiri la normele pentru fabricarea, importul, introducerea pe piaţă, distribuţia şi normele referitoare la acest lucru".

Directorul Executiv al ARPIM a adăugat: "O consecinţă a acestei legislaţii este caracterul dual al medicamentelor. Pe de o parte, medicamentele sunt marfă care circulă liber în spaţiul economic european, în schimb se eliberează către pacienţi pe baza unor reguli specifice fiecărui stat membru. Acest lucru generează nişte consecinţe destul de serioase pentru România şi pentru pacienţii din României. Pentru că, după aderarea nostră la Uniunea Europeană în 2007, a apărut şi a proliferat aşa-numitul comerţ intra-comunitar cu medicamente".

Reprezentantul Asociaţiei a explicat că, medicamentele importate în ţara noastră sunt preluate şi reexportate de angrosişti către pieţele cu preţuri mai mari.

"În România preţul este la cel mai mic nivel din cele douăsprezece ţări din Uniunea Europeană care sunt recunoscute ca fiind ţările cu cele mai mici preţuri. Avem nişte minime ale minimelor în România. Medicamentele care sunt aduse în România pentru pacienţii români sunt preluate şi reexportate de angrosişti către pieţele unde preţurile sunt mai mari. Practic, din acest punct de vedere, pe de o parte producătorii pierd foarte mult pentru că, în loc să vândă pe pieţe unde preţurile sunt mai mari, ei trimit marfa în România conform acordului şi necesităţilor pacienţilor români, dar marfa din România pleacă şi se vinde pe nişte pieţe unde producătorul ar fi putut să vândă la un preţ mai mare. Deci producătorul pierde de două ori, pentru că el trebuie să vină cu cantităţi suplimentare ca să asigure necesarul pacienţilor români, profiturile ducându-se în buzunarul angrosiştilor de medicamente", a spus Dan Zaharescu.

Reprezentantul ARPIM a completat: "Pe de altă parte, sunt pacienţii care, din cauza acestor manevre cu stocurile de medicamente, ajung să nu mai beneficieze de medicamente atunci când au nevoie. Astfel, apar acele rupturi de stocuri sau rupturi în aprovizionarea cu medicamente care se întâmplă destul de des. Ca ordin de mărime, estimările noastre sunt că acest comerţ intra-comunitar, paralel, reprezintă undeva în jurul a 18-20% din totalul pieţei farmaceutice. Vorbim de 800 - 900 milioane de euro pe an".

Dan Zaharescu a mai punctat că, probabil, începând cu trimestrul al treilea al acestui an, producătorii de generice internaţionali şi români vor plăti acelaşi procent ca mărime a taxei clawback, de 15%.

"Politica de preţuri este foarte strict reglementată. Pentru medicamentele care se eliberează pe bază de prescripţie medicală, preţul este reglementat de autorităţile române, la nivelul cel mai mic dintr-un coş de douăsprezece ţări din Uniunea Europeană. Noi întotdeauna încercăm să tratăm în conjucţie preţul medicamentelor şi taxa clawback. Aceasta este o taxă pe care toţi producătorii de medicamente o plătesc pe cifra de afaceri pe care o realizează cu sistemul de asigurări de sănătate din România. La valoarea decontată a casei de asigurări de sănătate, noi producătorii de inovative plătim înapoi 25% din acea cifră. Producătorii de generice români plătesc 15% din valoarea decontată de casă, iar producătorii de generice internaţionali plătesc 20%. Începâd cu trimestrul al treilea al acestui an, probabil că producătorii de generice internaţionali şi români vor plăti acelaşi procent ca mărime a taxei clawback, de 15%. Este un act normativ în curs de aprobare", a afirmat Directorul Executiv al ARPIM.