DANIEL ANGHEL, PARTENER PWC ROMÂNIA: "Bugetul de stat pierde anual până la 7,5 miliarde euro din necolectarea TVA"

Bugetul de stat al României pierde anual până la 7,5 miliarde de euro din neîncasarea taxei pe valoarea adăugată (TVA), a afirmat, ieri, Daniel Anghel, partener şi liderul Departamentului de consultanţă fiscală şi juridică de la PwC România, în cadrul conferinţei anuale organizate de PwC. Cu toate acestea, deficitul bugetar în 2021 s-a situat la o valoare de 6,72% din PIB, sub estimarea de 7,2%, a mai punctat Anghel.

Oficialul PwC a afirmat: "România, din păcate, se află pe penultimul loc, înaintea Irlandei, din perspectiva încasărilor la buget, undeva la aproximativ 27% (din PIB), faţă de o medie de 38-39% în UE. De asemenea, 7,4 - 7,5 miliarde de euro nu reuşim să-i încasăm din TVA... Practic, o treime din TVA datorată nu este colectată. În aceste condiţii, totuşi, deficitul bugetar a avut o cifră mai scăzută decât cifra iniţial estimată, de 6,72% versus 7,2% estimat şi constatăm cu plăcere că veniturile bugetare au crescut cu 1,5 puncte procentuale (din PIB, în 2021), un parcurs ascendent de la 26%. (...) Ce se întâmplă în direcţia de politică fiscală? Vedem 4 elemente pentru anul 2022: aşa cum s-a anunţat, Ministerul Finanţelor va face o analiză, sperăm noi cu mediul de afaceri la aceeaşi masă, analiză care se va contura în jurul celor 4 subiecte ce privesc excepţiile, transferul şi migrarea către o fiscalitate mai verde, analizarea listei privind reducerile şi scutirile şi de asemenea tot ceea ce priveşte sistemul şi regimul microîntreprinderilor, scopul urmărit fiind evident de redresare a încasărilor bugetare. Obiectivele sunt creşterea veniturilor bugetare cu 3 puncte procentuale din PIB - 2,5% din digitalizarea ANAF şi 0,5% din reaşezarea bazei de impozitare şi modificările de cod fiscal", a declarat Anghel.

Specialistul în fiscalitate a mai afirmat, cu privire la recentele propuneri fiscale apărute în spaţiul public pentru reducerea inflaţiei, că multe dintre ele nu sunt fundamentate şi nu au la bază o consultare cu mediul de afaceri.

"Mediul de afaceri se aşteaptă ca în anul 2022 să demareze o dezbatere şi o consultare, cu asistenţă de la instituţiile financiare internaţionale. Este un lucru bun din perspectiva dialogului, a predictibilităţii, principiile de bază pe care noi, ca mediu de afaceri, le-am solicitat în mod constant. Ce vedem însă în spaţiul public este cu totul altceva. Recent, vedem o competiţie de propuneri fiscale în spaţiul public care nu sunt detaliate, nu sunt fundamentate şi nu au la bază o consultare şi evident dau impresia că aceste modificări încep să apară peste noapte, fără ca la masă să fie actorul principal şi anume mediul de afaceri care evident va trebui să le suporte. Se creează iar percepţia că se iau decizii fără consultare. Am stat liniştiţi doi ani de zile, pe parcursul pandemiei, dar vedem că pe măsură ce revenim la normalitate reapare această abordare. Sperăm să fie doar ceva izolat şi să nu continue aceste lucruri. (...) În ceea ce priveşte reaşezarea sistemului privind impozitarea proprietăţilor, avem nevoie de asta, dar nu credem că un impozit suplimentar plătit de cei care deţin mai mult de două locuinţe va funcţiona. De altfel, în trecut am avut o astfel de impozitare, până în 2016 când a fost schimbată pe următoarele considerente: avea caracteristicile unui impozit pe avere, nu existau baze de date centralizate la nivelul autorităţilor locale şi agenţiilor de cadastru şi nu aveam un sistem de monitorizare pe bază de CNP pentru a şti exact numărul de case deţinute. Putem vorbi de o reaşezare pe principii ale fiscalităţii verzi, atunci când vorbim de clădiri care au o anumită amprentă energetică sau când vorbim de maşini poluante sau nepoluante. Este cu totul altceva...", a afirmat oficialul PwC România.

• Daniel Anghel, PwC România: "Suntem la pragul minim agreat de UE cu acciza la carburanţi, nu cred că putem reduce din perspectivă legală"

Anghel a mai spus că România se află deja la pragul minim agreat de Uniunea Europeană cu nivelul accizei la carburanţi, acesta opinând că nu crede că este posibilă o nouă reducere a acestei accize.

"În condiţiile discuţiilor legate de puseului inflaţionist şi creşterea preţurilor s-au vehiculat mai multe lucruri, chiar ieri (marţi - n.r.) am văzut o (propunere de) reducere la jumătate a accizei. Aici vă spun sincer că ar trebui să ne uităm mai întâi la reglementările europene pentru că suntem deja la pragul minim agreat de Uniunea Europeană şi nu cred că putem să ne ducem din perspectivă legală mai jos decât suntem acum, dar aceasta este o discuţie pe care cred că o are în analiză Ministerul Finanţelor. Referitor la reducerea cotei de TVA la alimente şi, în general, reducerile de cote de TVA, dacă în ceea ce priveşte cota la energie electrică lucrurile sunt destul de simple, adică e permisă de Directivă, în ceea ce priveşte reducerea cotei la alimente la zero ştim foarte bine că Directiva nu permite cote mai mici de 5%. Au fost discuţii la finalul anului trecut în cadrul Ecofin şi atunci s-a stabilit la nivelul UE că paradigma de stabilire a cotelor va avea o mai mare flexibilitate pentru guverne. Din această perspectivă s-a propus - încă nu este aprobată Directiva de către Consiliu sau Parlament - o reducere chiar mai mică de 5%, la zero, pentru şapte produse, alimentele fiind în listă. Deci urmează pe parcursul anului 2022, dar depindem foarte mult şi de deciziile care se vor lua la nivelul Uniunii Europene. Dacă aceste reduceri se vor regăsi în preţ este la latitudinea companiilor şi uitându-mă la nivel global lucrurile sunt destul de neclare din perspectiva aceasta, în ce măsură efectele vor fi şi unele pozitive", a spus Daniel Anghel.

Amintim că discuţiile din coaliţia de guvernare de marţi s-au încheiat cu o validare a reducerii temporare, cu 50%, a accizei la carburanţi, măsură care ar scădea preţul la pompă plătit pentru carburanţi cu peste 1 leu, după cum a afirmat recent ministrul Finanţelor Adrian Câciu.

"Am propus liderilor coaliţiei soluţia scăderii temporare cu 50% a accizei la combustibil, măsură care ar reduce preţul la pompă imediat cu peste 1 leu. Propunerea a fost validată în şedinţa de azi (marţi - n.r.), astfel că, în perioada imediat următoare, vom avea discuţii cu Comisia Europeană şi marile companii distribuitoare de carburanţi pentru ca preţurile la combustibil să fie reduse la un nivel suportabil pentru toţi consumatorii, fie ei persoane fizice sau companii. Am venit la guvernare să luăm măsuri care să protejeze populaţia şi firmele româneşti de impactul crizei energetice. Acesta este doar una dintre deciziile care vor constitui pachetul major de soluţii ce au ca scop reducerea facturilor energetice şi calmarea puseului inflaţionist manifestat la acest început de an", a precizat marţi Câciu, pe pagina sa de Facebook.

Valoarea accizelor pentru acest an a fost publicată de Ministerul Finanţelor în luna decembrie a anului trecut. Astfel, la benzina cu plumb accizele au urcat la 2.226,24 lei/1.000 litri, de la 2.149,09 lei/1.000 litri anul trecut, la benzina fără plumb la 1.892,72 lei/1.000 litri, de la 1.827,13 lei, iar la motorină accizele aplicabile în 2022 sunt de 1.734,66 lei/1.000 de litri faţă de 1.674,55 lei/1.000 litri. Potrivit Ministerului Finanţelor, accizele sunt actualizate cu creşterea preţurilor de consum comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică.