Daniel Suciu a prezentat principalele modificări din Codul administrativ

Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Vasile-Daniel Suciu, a prezentat luni principalele prevederi ale proiectului Codului administrativ şi a pledat pentru adoptarea lui prin ordonanţă de urgenţă, adăugând că acesta este susţinut de către primari de toate culorile politice.

"În toate discuţiile, necesitatea şi susţinerea Codului administrativ a venit de la primari din toate partidele politice. Cei pe care îi vedeţi aici susţin adoptarea Codului administrativ prin ordonanţă de urgenţă, pentru că nu mai putem aştepta. Nu mai avem voie, ca Guvern, ca stat, să nu ne facem temele vizavi de noua programare a bugetului UE pe următorul exerciţiu financiar", a precizat el, într-o conferinţă de presă susţinută la sediul ministerului, conform Agerpres.

Suciu a prezentat şi principalele modificări, în raport cu actul normativ adoptat de către Parlament şi declarat ulterior neconstituţional de către CCR.

"Proiectul de ordonanţă de urgenţă este supus procesului de transparenţă decizională. A fost supus dezbaterii în cadrul Comisiei de dialog social în data de 31 mai şi a fost amânată decizia pentru şedinţa de mâine (n.r. - marţi). A fost avizat de un număr de 25 de ministere şi suntem în plin proces de răspuns la toate observaţiile care au fost făcute de către toţi cei interesaţi. Faţă de varianta care a ieşit din Parlamentul României, tot ceea ce înseamnă reglementarea şi transformarea instituţiilor publice deconcentrate, a şefilor deconcentratelor în manageri a fost scoasă din Codul administrativ. De asemenea, tot ce înseamnă regimul incompatibilităţilor a fost scos din Codul administrativ. A fost scoasă şi prevederea care făcea arhitecţii-şefi personal contractual. Există astăzi încă o discuţie dacă prefectul va fi sau nu funcţie de demnitate publică sau înalt funcţionar public, cum este acum. Şi fac menţiunea că, în discuţiile cu Comisia Europeană, aceasta şi-a dat acordul pentru transformarea funcţiei de prefect în funcţie de demnitate publică", a explicat Suciu.

Viceprim-ministrul a mai precizat că proiectul vizează: introducerea concursului naţional, ca metodă de recrutare a funcţionarilor publici, la nivelul administraţiei publice centrale, precum şi instituirea sistemului naţional de evidenţă a ocupării în sectorul public (care, conform măsurilor agreate cu reprezentanţii Comisiei Europene, trebuia reglementat şi operaţionalizat până la finalul semestrului II al anului 2018).

El a menţionat că proiectul Codului administrativ păstrează prevederile referitoare la indemnizaţia la limită de vârstă pentru aleşii locali.

"Am văzut suficient de multe păreri spuse în spaţiul public vizavi de faptul că permitem persoanelor care au fost condamnate să ocupe funcţii publice. Greşit! Aceste prevederi legale sunt şi azi în legislaţia românească. Doar le-am preluat. În lipsa unei interdicţii în Constituţie - noi dacă introducem o interdicţie încălcăm Constituţia. Am văzut suficient de multe vizavi de minorităţi. Nu este absolut nimic în plus vizavi de ceea ce există azi în legislaţia românească, acel prag de 20%", a spus el.

Prin cod se instituie majoritatea absolută (jumătate plus unu din numărul consilierilor în funcţie) inclusiv pentru hotărârile privind administrarea patrimoniului, cu excepţia hotărârilor privind înstrăinarea dreptului de proprietate (unde e nevoie de majoritate calificată de două treimi din numărul consilierilor).

Conform lui Suciu, atestarea inventarului bunurilor din domeniul public al unităţilor administrativ teritoriale se va realiza în "termene şi etape clare, nu cum este acum, prin hotărâre de consiliu judeţean sau consiliu local, pe baza punctului de vedere al MDRAP, şi nu pe baza unei hotărâri de Guvern". În acest sens, el a adăugat că în prezent, pentru ca o autoritate publică să obţină atestarea domeniului public pentru un obiectiv specific, sunt necesare aproximativ 7-8 luni.