Datoria globală scade, povara ei creşte

Datoria globală a scăzut cu 1,7 trilioane de dolari în primul trimestru al acestui an, până la 288,8 trilioane de dolari, de la 290,5 trilioane în trimestrul precedent, valoare revizuită de la 281,5 trilioane anterior, pe fondul unei scăderi de circa 700 de miliarde a Produsului Intern Brut global, până la 80,1 trilioane de dolari, conform ultimului raport Global Debt Monitor (GDM) de la Institute of International Finance (IIF) (vezi graficul 1).

În aceste condiţii, povara datoriei, exprimată prin raportarea datoriei la PIB, a crescut cu un punct procentual, până la 360,4%. Datoria "acumulată" la nivel global în intervalul martie 2020 - martie 2021, de circa 29,1 trilioane de dolari, a fost de aproape 15 ori mai mare decât creşterea PIB-ului, de circa 2 trilioane de dolari.

Datoriile cumulate ale economiilor dezvoltate au scăzut cu 2,3 trilioane de dolari în T1 2021, până la 202,5 trilioane, în timp ce datoriile economiilor emergente au crescut cu 0,6 trilioane de dolari, până la 86,2 trilioane (vezi graficul 2).

La nivelul economiilor dezvoltate, cea mai mare contribuţie la scăderea datoriei a avut-o sectorul companiilor financiare, cu un declin trimestrial de 1,1 trilioane, până la 54,9 trilioane, şi sectorul companiilor nefinanciare, cu un declin de 0,9 trilioane, până la 47,4 trilioane.

Datoriile guvernamentale au crescut cu 0,1 trilioane, până la 63,3 trilioane de dolari, iar datoriile gospodăriilor din economiile dezvoltate au scăzut cu 0,4 trilioane faţă de trimestru anterior, până la 37 de trilioane de dolari.

În ciuda acestei scăderi a datoriilor din economiile dezvoltate, ponderea lor în PIB a crescut cu 3 puncte procentuale, până la 428,5%, pe fondul unei noi contracţii economice.

Datoriile guvernamentale cumulate din economiile dezvoltate au crescut până la 134,4% din PIB, de la 132,3% în trimestrul precedent şi 109,8% în T1 2020. Datoriile gospodăriilor au crescut până la 77,7% din PIB în T1 2021, de la 72,9% în aceeaşi perioadă a anului anterior, iar datoriile companiilor financiare au crescut cu 3,7 puncte procentuale în acelaşi interval, până la 116,2% din PIB.

La nivel economiilor emergente, datoria totală a crescut în urma avansului cu 0,3 trilioane a datoriilor companiilor financiare şi a unui avans similar a datoriilor companiilor nefinanciare, în timp ce creşterea datoriilor gospodăriilor cu 0,1 trilioane a fost compensată de o scădere similară a datoriilor guvernamentale. Ponderea datoriilor totale ale economiilor emergente în PIB a crescut până la 246,2% în T1 2021, de la 234,9% în aceeaşi perioadă a anului trecut, dar a scăzut cu un punct procentual faţă de trimestrul precedent.

Gradul total de îndatorare al economiilor emergente din Asia a crescut până la 293,4% din PIB în T1 2021, de la 282,3% în T1 2020, în condiţiile în care datoriile guvernamentale au urcat până la 62,4% din PIB, de la 57,1%, iar datoriile companiilor nefinanciare au crescut cu 2 puncte procentuale, până la 129,3% din PIB.

Conform raportului GDM de la IIF, Grecia, Spania şi Singapore au înregistrat cele mai mari creşteri ale ponderii datoriilor în PIB, exclusiv cele ale sectorului financiar, de la sfârşitul anului 2019 până în prezent. Avansul din Grecia a fost de 69,9 puncte procentuale, cel din Spania de 63,6 puncte procentuale, iar cel din Singapore de 62,5 puncte procentuale, după cum arată datele de la IIF.

Cheltuielile guvernamentale au reprezentat factorul determinant al creşterii ponderii datoriilor în PIB la nivelul economiilor dezvoltate în T1 2021, iar cele mai mari creşteri au fost în Slovacia, Grecia, Cipru, Italia şi Spania.

Datoria guvernamentală din SUA a crescut cu 1,1 puncte procentuale în T1 2021, până la 129% din PIB, iar datoria totală a coborât până la 374,9% din PIB, de la 375,8% în trimestrul precedent, pe fondul scăderii ponderii datoriilor din celelalte sectoare.

Datoriile totale din zona euro au ajuns la 423% din PIB, de la 420,2% în trimestrul precedent, în condiţiile în care datoria guvernamentală a crescut cu 2,9 puncte procentuale, până la 122,6% din PIB.

Pe fondul contracţiei economice, gradul de îndatorare al sectorului guvernamental a înregistrat creşteri semnificative în Slovacia (+17,2 pp., până la 103,2% din PIB), Grecia (+12 pp., până la 259,6% din PIB), Cipru (+7,9 pp., până la 137,1% din PIB), Italia (+6,6 pp., până la 170,7% din PIB), Spania (+5,9 pp., până la 171% din PIB) şi Franţa (+3,4 pp., până la 139,1% din PIB), conform datelor de la IIF.

Economiştii instituţiei subliniază că povara datoriei a crescut mai ales pentru guvernele din economiile emergente, pe fondul presiunilor existente asupra veniturilor, încă puternic afectate de măsurile de combatere a pandemiei. Cele mai mari probleme în acest sens sunt în Filipine, Africa de Sud, India, Indonezia şi Turcia.

Analiştii de la IIF mai arată că "îmbunătăţirea regimurilor fiscale ar putea determina o creştere a veniturilor bugetare", însă "creşterea tensiunilor politice şi sociale pe fondul pandemiei ar putea limita dorinţa guvernelor de introduce reforme fiscale structurale".

Singura opţiune este, aşadar, finanţarea prin emisiuni de obligaţiuni pe pieţele interne şi externe, unde riscul de refinanţarea este ridicat, în special pe fondul creşterii presiunilor inflaţioniste la nivel global.

Datele de la IIF arată că valoarea obligaţiunilor emise şi a creditelor acordate sectorului public, financiar şi nefinanciar din economiile emergente care ajung la scadenţă în 2021 şi 2022 este de aproape 9,3 trilioane de dolari.

Până la sfârşitul anului curent, valoarea datoriilor care vor ajunge la scadenţă va fi de 5 trilioane de dolari, în condiţiile în care valoarea obligaţiunilor este de 4,36 trilioane de dolari.