Datoria în marjă din pieţele americane s-a redus uşor în luna septembrie

Datoria în marjă din pieţele americane, sumele îm­prumutate de investitorii de pe Wall Street de la brokeri pentru a specula pe pieţele financiare, s-a redus uşor în luna septembrie, cu 8,4 miliarde de dolari, aceasta fiind doar a doua lună de scădere de la prăbuşirea pieţelor cauzată de Covid-19 şi ulterior reluarea pieţei bull.

Scăderea datoriei în marjă este însă mai degrabă o stagnare (-0,9%), mai ales după ce în luna august datoria în marjă a urcat în ritm lunar cu 7,9%, respectiv cu 67,22 miliarde de dolari, la un nou record istoric de 911,54 miliarde. Potrivit datelor Autorităţii de Reglementare a Industriei Financiare din Statele Unite (FINRA), august a fost a 16-a lună de creştere pentru datoria în marjă din pieţele americane după o scădere de 4,3% în iulie ce a rupt tendinţa de 15 luni consecutive de creştere.

Creşterea masivă din august şi stagnarea din septembrie, venită în ciuda unei corecţii de 4,8% a S&P 500 în luna trecută - demarată după atingerea de noi maxime în debutul lui septembrie - arată că scăderea lună/lună din iulie a datoriei în marjă - prima în cele 16 luni din martie 2020 şi până în iulie - a fost un moment "one-off".

În prezent, din minimele lunii martie 2020, datoria în marjă a crescut cu 89%, iar indicele S&P 500, care a marcat un "bottom" în luna respectivă, este pe plus cu 100,5%. Până acum, leverage-ul a fost un impuls major de creştere, care s-ar putea transforma însă într-un factor negativ (efect de bulgăre de zăpadă) în cazul unui declin mai sever al pieţelor acompaniat de o lipsă de hedging din partea participanţilor la piaţă. Bottom-ul din martie 2020 al datoriei în marjă a fost de 479,3 miliarde de dolari.

Corecţia din luna septembrie a pieţelor, continuată în prima jumătate a lunii octombrie, pare să se fi încheiat pe fondul intrării masive la cumpărare pe scădere a investitorilor şi a sezonalităţii pieţei americane care se îmbunătăţeşte în special din debutul lunii noiembrie - trimestrul patru este cel mai bun pentru S&P 500 din punct de vedere istoric -, inclusiv odată cu intrarea în piaţă a fluxurilor de capital de început de lună.

Evoluţia din ultimele sesiuni de tranzacţionare de peste Ocean profilează deja luna octombrie ca o lună complet diferită de septembrie şi posibil o nouă lună cu maxime istorice pentru principalii indici americani, în condiţiile în care s-a intrat în sezonul raportărilor financiare iar indicele S&P 500 aproape a recuperat deja corecţia din ultima lună şi jumătate. Cel mai probabil leverage-ul este unul din driverii raliului din ultimele sesiuni de tranzacţionare din SUA.

Cem Karsan, fost market-maker şi fondator al fondului Kai Volatility Advisors specializat în opţiuni, se aşteaptă la o continuare a tendinţei ascendente la nivelul pieţelor cel puţin până în debutul lui 2022 în condiţiile sezonalităţii pozitive asociate trimestrului patru, a continuării injecţiilor de lichiditate de către Fed şi a aprobării de către SUA a unui nou program de stimulare fiscală, iar apoi la un "blow-off top" în primele şase luni din 2022 asemănător perioadei 1999 - 2000. Blow-off top este o evoluţie ascendentă subită a preţului şi volumului (vizibilă pe un grafic) a unui activ financiar, evoluţie urmată de un declin abrupt al preţului pe un volum de asemenea ridicat.

"Oricine a tranzacţionat în 1999-2000 ştie că cel mai bun trade în acel ultim raliu al bulei a fost «long upside calls». S-au făcut în acel an şi jumătate cantităţi masive de bani fiind long pe volatilitate într-un raliu. Iar volatilitatea ar trebui să crească în acea ultimă bucată din raliu. După asta m-aş uita eu, cu cât ajungem mai mult în acel punct în care raliurile sunt mai mari, mai consistente, iar coada din dreapta (a distribuţiei de probabilităţi) aduce o volatilitate implicită mai mare. Cred că acesta ar fi acel glonţ de avertisment timpuriu, oferit cu 3-6 luni înainte, pentru a te pregăti", spune Karsan.

Pe fondul declinului global al cazurilor de Covid-19 şi eliminării unor restricţii în anumite economii mari (inclusiv restricţii de călătorie), acţiunile care au fost cele mai cumpărate în ultimele săptămâni la nivel global au fost cele ce beneficiază de pe urma unei evoluţii bune a economiei - companii financiare, industriale şi de materiale. Pieţele americane şi în general pieţele globale par de asemenea să fi inclus în preţuri începerea retragerii sprijinului Fed în luna noiembrie şi majorarea ratelor de dobândă la nivel global.

Creşterea datoriei în marjă din august şi stagnarea din septembrie arată de asemenea că brokerii primari din piaţa americană, cei care împrumută capitalul, respectiv marile bănci de investiţii, şi investitorii şi-au redeschis apetitul pentru "leverage" (efect de levier) în ciuda atingerii unor evaluări extrem de ridicate.

Explicaţia pentru nivelul ridicat al datoriei în marjă este în primul rând nivelul minim istoric al dobânzilor din Statele Unite. În plan secundar, ca urmare a randamentelor scăzute oferite de obligaţiuni, la nivelul pieţelor se manifestă aşa-numitul efect TINA (There Is No Alternative - eng.), căutarea de randamente superioare în piaţa bursieră.

Jerome Powell, preşedintele Federal Reserve (Fed), a admis, în aprilie, oarecum surprinzător, că există semne cu privire la o bulă în pieţele financiare şi că politica monetară ultra-relaxată a Fed a contribuit într-o anumită privinţă la evoluţiile speculative din pieţele financiare. Powell a negat totuşi că leverage-ul din pieţele americane reprezintă o problemă.