China va emite, vara aceasta, noi reguli privind gestionarea indicilor - referinţe de preţ pentru mărfuri şi servicii, guvernul de la Beijing urmărind să-şi intensifice astfel controlul asupra pieţelor de profil din ţară şi să ia măsuri pentru limitarea inflaţiei.
Măsurile, care vor intra în vigoare la data de 1 august, vor standardiza modul în care sunt alcătuiţi indicii preţurilor materiilor şi vor îmbunătăţi transparenţa cu privire la comunicarea informaţiilor în domeniu, potrivit anunţului Comisiei Naţionale de Dezvoltare şi Reformă (NDRC), preluat de Reuters.
Luna aceasta, NDRC a informat că va înăspri monitorizarea preţurilor mărfurilor şi va consolida supravegherea pieţei, după ce, în mai, inflaţia preţurilor la poarta producătorilor a atins, în China, cel mai mare nivel din ultimii 12 ani, determinată în mare parte de creşterea costurilor mărfurilor.
Amintim că preţurile producătorilor industriali (PPI) chinezi au urcat cu 9% în mai 2021, în ritm anual, în timp ce analiştii preconizau un plus de 8,5%. În luna aprilie, creşterea anuală a PPI a fost de 6,8%, conform datelor Institutului de Statistică din China.
Pieţele chineze de mărfuri cu creştere rapidă sunt deservite de mulţi furnizori privaţi de indici, care le vând traderilor şi analiştilor date privind preţurile materiilor prime majore - cereale, metale, produse petroliere etc. În unele cazuri, datele de preţuri sunt utilizate pentru decontarea tranzacţiilor fizice cu mărfuri sau pentru susţinerea unui instrument financiar derivat, conform sursei.
În conformitate cu noile reguli, furnizorii de preţuri vor trebui să fie independenţi de părţile care au interese directe pe pieţele de mărfuri şi servicii acoperite de indici. Informaţiile despre furnizori şi metodele utilizate pentru crearea şi dezvoltarea indicilor vor trebui, de asemenea, să fie publicate, menţionează Reuters.
Printre furnizorii de date pentru stabilirea referinţelor preţurilor materiilor prime din China se numără Mysteel Singapore şi Shandong Zhuochuang Consulting Co.
NDRC a anunţat că autorităţile vor avea dreptul să analizeze conformitatea furnizorilor de date, respectiv să ia măsuri disciplinare pentru nerespectarea noilor reguli.
"Liberalizarea financiară este un pas major, iar noile măsuri par să fie un efort care să dea asigurări investitorilor să fie încrezători în faptul că firmele private care furnizează date importante nu au conflicte de interese", spune Darin Friedrichs, analist principal pentru piaţa mărfurilor din Asia în cadrul casei de brokeraj StoneX.
Pe aceeaşi temă, Frederic Neumann, co-director al Asia Economics Research din cadrul băncii HSBC, afirmă că "revizuirea indicilor - pentru a controla eventualele distorsiuni - are sens, dar cât de mult va influenţa aceasta evoluţia preţurilor producătorilor, rămâne de văzut". În opinia sa, alte măsuri, cum este eliberarea de metale din rezervele de stat (n.r. anunţată deja de Beijing), ar fi mai eficiente.
• China lansează un contract options pe ţiţei pentru traderii străini
China pune la dispoziţia traderilor străini, începând din această săptămână, un contract options pe ţiţei, disponibil la Shanghai International Energy Exchange (INE).
Potrivit Reuters, punerea pe piaţă a celui de-al doilea contract options din China accesibil investitorilor străini urmează lansării, la finele săptămânii trecute, a contractului options pe ulei de palmier, la Dalian Commodity Exchange, iar aceste produse se înscriu în eforturile ţării asiatice de a creşte puterea sa în stabilirea preţurilor mondiale ale mărfurilor.
Numărul contractelor noi pe ţiţei cumpărate sau vândute a fost de 1.652, iar volumul tranzacţiilor - 4.475, la finele sesiunii din ziua lansării, conform sursei. Traderii şi brokerii spun că astfel de volume sunt tipice pentru un debut de produse options în China.
"Văd un interes puternic pe piaţă", declară, citat de Reuters, Tiger Shi, directorul general al casei de brokeraj Bands Financial, adăugând: "Întreaga piaţă este destul de optimistă. Acest contract nou va oferi un alt instrument pentru tranzacţionare pe piaţă şi vine la momentul potrivit".
Shanghai Futures Exchange, care deţine INE, a anunţat că societăţile implicate în primul lot de tranzacţii includ filialele din Hong Kong şi China de Est ale PetroChina International Co., traderii de mărfuri Trafigura, Mercuria şi Freepoint Commodities, şi casa de brokeraj CITIC Securities din China.
INE a informat, de asemenea, că există zece formatori de piaţă (market makers) pentru noul contract, inclusiv CITIC Securities, Shenwan Hongyuan Securities şi Guotai Junan Risk Management Co.
China este cel mai mare importator de ţiţei din lume şi al doilea mare consummator de profil, după Statele Unite. Ţara a lansat contracte futures pe petrol brut în martie 2018.
"Noul contract options, la fel ca şi cel futures, va necesita timp pentru a atrage lichidităţi semnificative şi participarea unui public mai larg din exterior", este de părere Lee Lian Tuck, şeful diviziei asiatice de instrumente financiare derivate din cadrul firmei de brokeraj StoneX, care adăugă că deocamdată a fost constatat un interes al investitorilor interni. Totuşi, acesta subliniază: "Lansarea unui nou contract options pe o piaţă atât de mare este cu siguranţă încă un pas în direcţia bună".
Preţurile globale ale ţiţeiului au crescut în ultimele patru săptămâni, în baza optimismului generat de ritmul vaccinărilor globale împotriva Covid-19 şi de creşterea călătoriilor pe perioada verii.
Ieri, petrolul american West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în iulie era cotat la peste 73 de dolari barilul la Nymex, în timp ce cotaţia petrolului european Brent cu livrare în august trecea de 74 de dolari/baril la ICE Futures Europe.
• Unele materii prime au pierdut toate câştigurile din 2021
Piaţa materiilor prime este considerată ca trecând printr-un boom anul acesta, însă sunt şi mărfuri care au pierdut toate câştigurile înregistrate de la începutul lui 2021, iar altele sunt pe punctul să le piardă, conform unei analize Bloomberg.
Potrivit acesteia, preţul futures al boabelor de soia a pierdut tot ce a câştigat în 2021, scăzând cu peste 20% faţă de nivelul maxim al ultimilor opt ani înregistrat în luna mai. Totodată, cotaţiile porumbului şi grâului au scăzut.
Conform sursei, subindicele Bloomberg Grains Spot a consemant, săptămâna trecută, cel mai important declin din 2009 până în prezent. Ulterior, însă, acesta a mai recuperate din pierderi.
Alte mărfuri care şi-au văzut creşterile evaporându-se includ platina, iar nichelul, zahărul şi cheresteaua au fost, la rândul lor, afectate.
Faptul că unele pieţe sunt în scădere, în timp ce altele - inclusiv a ţiţeiului şi cositorului - îşi menţin câştigurile subliniază cât de inegal răspund acestea la redeschiderea şi creşterea economiilor lumii. În timp ce cotaţiile unor materii au crescut în baza unei cereri puternice, altele sunt afectate de atenuarea temerilor legate de aprovizionare (în cazul boabelor de soia) şi de incertitudinile privind politicile monetare (în cazul aurului şi argintului).
Potrivit sursei, evoluţia unor materii prime a fost susţinută de semnalul dat de banca centrală americană (Federal Reserve - Fed), săptămâna trecută, în privinţa creşterii viitoare a dobânzilor, de aprecierea dolarului şi eforturile Chinei de a încetini inflaţia. Ţara asiatică a informat că va elibera metalele din rezervele de stat în timp util ca să sprijine revenirea preţurilor la un nivel normal.
În opinia analiştilor, stimulentele acordate de băncile centrale din lume în timpul pandeniei de Covid, îndeosebi la începutul acesteia, în primăvara anului 2020, au susţinut pieţele materiilor prime, iar acum asistăm la "un pic de resetare macro".
Chiar şi unele dintre pieţele care beneficiază în mod clar de redeschiderea economiei înregistrează un oarecare recul. Spre exemplu, cuprul a încheiat, vineri, cea mai proastă săptămână din ultimul an. În plus, unele aspecte sezoniere explică o parte din scăderea recentă a preţurilor anumitor mărfuri: îmbunătăţirea vremii afectează preţurile multor produse agricole, spre exemplu. În acest context, sursa menţionează că preţul futures al boabelor de soia a scăzut cu peste 2% vineri, iar pe întreaga săptămână trecută - cu circa 11%, aceasta fiind cea mai proastă evoluţie consemnată în ultimii şapte ani.