De la iluzia Sfîrşitului, la sfîrşitul Iluziei

Cornel Codiţă
Ziarul BURSA #Editorial / 28 iunie 2017

Cornel Codiţă

De luni încoace, în România, orice strategie de supravieţuire bazată pe iluzii a fost scoasă în afara realităţii. Este simultan ireală, ilegală, imorală, imposibilă şi... ridicolă era să zic, dar ridicolul a murit de mult în societatea în care vieţuim. Nu mai suntem capabili să-l resimţim, să-l recunoaştem, să reacţionăm în vreun fel în faţa lui, nici dacă ne loveşte cu măciuca în moalele capului. De luni încoace, prioritatea absolută a societăţii româneşti este înfiinţarea şi funcţionarea imediată a "Inchiziţiei iluziilor", o instituţie omnipotentă şi omniprezentă, alcătuită din potere permanente, în care vor fi înregimentaţi obligatoriu toţi cetăţenii ţării, imediat după ce au fost înţărcaţi de la sînul matern, indiferent de gen, stare socială, ocupaţie, religie, apartenenţă instituţională, identitate etnică sau IQ. Poterele vor cutreiera România în lung şi-n lat, fără odihnă, să urmărească, să pună în fiare, să judece sumar şi să pedepsească prin ardere pe rug, tras pe roată sau ridicat în furci pe orice muritor care ar putea fi doar bănuit că şi-a fabricat, ori păstrat pentru sine, cea mai rudimentară iluzie. Chiar şi dacă ar fi avut nevoie de ea ca de aer, ca să mai trăiască încă o zi, iluzia trebuie să-i fie smulsă cu fierul roşu din cap, din inimă, din pîntece, din ochi, din membre, în văzul public, într-un spectacol cît mai sinistru prin cruzime, pentru a sta în faţă, înfricoşată pildă, oricui ar mai cuteza măcar să viseze la asemenea ruinătoare, blasfematoare, necugetare.

Cu cît o societate este mai precar structurată, cu atît "economia iluziilor" este mai dezvoltată şi mai importantă pentru supravieţuirea ei. Societatea României nu face excepţie de la regulă, dimpotrivă. Este un caz făcut pentru studiu. La noi, cel puţin în ultimele două decenii şi jumătate, economia mărfurilor, a serviciilor şi a banilor nu este decît o palidă anexă a "economiei iluziilor". (Nici înainte de 89 lucrurile nu au stat radical diferit, dar fiecare tronson de istorie are caracteristici proprii, iar aici nu este loc pentru analiza întreagă). Iluzia far, iluzia fanion, iluzia "călăuzitoare", iluzia generată şi răspîndită cu repeziciunea focului mistuitor, în chiar toiul evenimentelor din Decembrie 1989, iluzia care a inundat pur şi simplu societatea României a fost cea "a sfîrşitului". Toate au un sfîrşit, nu-i aşa?! Faptul nu ţine de iluzie, ci de Legea supremă a firii. Doar că, pentru societatea României, realitatea fusese de multă vreme înlocuită de iluzie, aşa încît oamenii nu puteau sesiza, nu se mai puteau conecta cu realitatea sfîrşitului, ci doar cu iluzia sfîrşitului. Cum altfel să explici setea absolută cu care a fost aşteptată pe ecranele televizoarelor, din fiecare casă, celebra casetă, cu execuţia "cuplului". Economia iluziilor a început să funcţioneze în forţă. Iluzia "partidelor politice", neo şi paleo istorice, iluzia privatizării, iluzia economiei descătuşată de lanţurile gestiunii catastrofale a regimului dictaturii ceauşiste, iluzia libertăţii, iluzia reformelor etc. Deasupra tuturor, planînd celest, majestuos, iluzia Democraţiei, a unui sistem de guvernare care ne permitea, prin însăşi natura sa, să tratăm eficient gravele boli ale societăţii româneşti, în primul rînd subdezvoltarea (un fel de podagră socială!) şi, mai mult, să ne regăsim, să redobîndim congruenţa şi filiaţia pierdută cu istoria societăţilor Europei, cele care trudeau deja de jumătate de secol la "Marele Proiect European şi Euro-Atlantic". Puţin a contat faptul că niciuna dintre "catralioanele" de iluzii care au flotat liber în spaţiul social al României, în aceste două decenii şi jumătate, nu s-a transformat vreodată în realitate. Iluzia sfîrşitului, economia pe care a pus-o în mişcare nu a încetat să producă noi şi noi valuri de iluzii absorbite ca aerul dătător de viaţă de cetăţenii ţării. Pe măsură şi în timp ce "economia reală" s-a degradat în structuri şi infrastructură, pe măsură ce şi-a făcut temelie în mlaştina îndatorării publice şi individuale, într-un ciclu de tip bandă mobius, fără de sfîrşit, pe măsură ce "economia de producţie" a fost înlocuită de "economia de servicii şi consum", economia iluziilor a devenit adevărata forţă care a pus în mişcare România şi este singura care a înregistrat o creştere reală, în nesfîrşita noastră tranziţie.

De luni, de la cel mai înalt nivel instituţional al democraţiei noastre, economia iluziilor a fost declarată în faliment. S-a închis! PSD-ul şi, mai larg, întreg spectrul politicii din România se căznea de ceva vreme să ne mai omoare o parte din iluzii, nu pentru că le-ar fi fost teamă de "inflaţie", ci pentru că pur şi simplu nu se pricep, nu sunt în stare să facă altceva decît să-şi bată joc de orice regulă elementară a bunului simţ. Ultima iluzie şi-a luat zborul spre noi chiar de pe buzele prezidenţiale: avem criterii pentru viitorul prim-ministru al României, integritate, capacitate dovedită de management instituţional, majoritate în Parlament care îl susţine. Alegerea era importantă nu în sine sau legat de o persoană sau alta, ci pentru că avea valoarea unui test, pentru Iohannis, pentru partidele politice din România, pentru capacitatea, în ansamblu, a societăţii româneşti de a părăsi, ori măcar de a se abate semnificativ de la traiectoria derizoriului absolut pe care stă, din 1989 şi pînă astăzi. Era un test crucial, cu privire la posibilitatea unui "altfel de politică" în România şi de aici, altfel de viaţă. Criteriile enunţate duminică s-au făcut zob în faţa noastră, ca un vas inestimabil de porţelan chinezesc lovit din nebăgare de seamă. Dar, nu de la sine, ci aruncate în hăul neantului chiar de către Preşedintele României, cel care le enunţase, cu doar o zi în urmă. S-a debarasat de ele cu acelaşi gest mitocănesc cu care şi-a aruncat haina pe capota maşinii, pentru că aghiotantul adormit în cizme şi nu i-a luat-o la timp din mînă.

Aşa se face că, de luni încolo, în România, iluzia nici unui sfîrşit nu mai este cu putinţă, cu excepţia remarcabilă a sfîrşitului oricărei iluzii despre ceea ce suntem, ceea ce vrem să fim şi ceea ce putem să fim. Simple anexe şi note de subsol ale Istoriei.

Opinia Cititorului ( 33 )

Secţiunea de comentarii la articolele domnului Cornel Codiţă este abuzată grav, continuu, de unul şi acelasi cititor, de ani de zile, motiv pentru care, în acord cu autorul, am limitat textul oricărui comentariu la maximum 500 de semne.

  1. Articolul este scris (din nou) incalcit. Trecand peste asta, Iohannis a vrut sa treaca - pentru tara- mai repede peste criza lipsei de prim ministru stabil care deja a costat tara cca 2,2 miliarde lei ( conform cu Voinea de la BNR). Degeaba il criticati pe Iohannis; a inteles foarte bine ca oricine ar fi pus formal in functie tot window-dressing se numeste caci puterea este la Dragnea in Kiseleff, asa ca bine a facut ca a incheiat aceasta criza mai repede caci a scutit tara de alte pierderi...

    1. Prietene, imi pare rau sa-ti spun, partea de "incilceala" din articol este cea limpezitoare, in timp ce partea cu Iohannis este doar ca sa priceapa si adormitii despre ce este vorba.

      Parerea mea este ca asta-i un articol minunat - stilistic, unghi de atac, idee si necesitate. 

      Unii oameni se nasc pur și simplu integri și nevinovați.

      Oricâte case dobândite ilegal ar pierde în instanță, oricâte retrocedări frauduloase ar fi făcut, oricâți premieri securiști ar desemna sau numi în funcție, sunt nevinovați și integri. 

      Nu puteti sa cereti unui inginer sa guste arta! Domnul Codita face arta din cuvinte.

      E o placere sa citim fiecare articol, plin de imaginatie, bun gust si mai ales mult adevar!

      In plus are capacitate de analiza si sinteza de dat generatiilor viitoare! 

      Mai citeste si tu Mihai literatura ca sa prinzi gustul...sau poate asa esti tu nascut, mai sec!

      Eu prefer tot ce tine de arta, de migala, de imaginatie...desi am fost olimpica la matematica, fizica, chimie...

      Sunt de acord cu dl Make!

      Trist este mesajul articolului dar adevarat! 

      Si de ce nu, completandu-l pe Make, un imens curaj, necesar atunci cand vrei sa stii, sa afli, sau sa spui lucrurilor pe nume. Cred ca asta ar fi un inceput, cam dificil pentru foarte multi, dar necesar schimbarii.

      Eu cred ca ce spuneti dvs si ce spun eu nu se exclud. Articolul poate fi minunat pt dvs si incalcit pentru mine. Credeti-ma, daca vreau adevar moshit am sa-l citesc pe Socrate, nu pe dl Codita. Personal apreciez lucrurile spuse ''drept'', in sensul de rectiliniu. NU ma incita meandrele intr-un articol despre tara. Dar asta este preferinta mea si inteleg ca nu este si a dvs. Iar partea cu ''prietene'' suna mai putin placut din penita unui literat ca dvs....

      Uite un om cu umor. Stie sa-l injure pe Iohannis fara sa-l jigneasca prin cuvinte explicite. Dreptul lui. Probabil ca el sau cei apropiati lui sunt din zona sfintilor, adica daca au/avut firma, au platit toate taxele, au introdus in contabilitate TOATE cheltuielile corecte, au declarat TOATE veniturile, au platit impozitele exemplar chiar si pe cel de rovigneta suprataxata de 3 ori de firmele de recuperari de creante, etc, etc. In fine, noi -muritorii- nu avem cum sa intelegem aceasta...

      Asa este Salomeea, cred ca inginerii nu pot gusta arta. Si mai cred ca atunci cand ploua curge apa din cer.

      Pene, o placere sa ma lupt cu arhanghelii dlui Codita ! Inteleg ca trebuie citit ceva literatura, de incalzire ca sa zic asa, inainte sa citesc ce canoane scrie dom' profesor in piatra, asa-i ? Ceva texte apocrife is bune ?

      PSD-ul e plin de mitocanii, de nepricepere... dar si de presedinti mitocani cu pretentii, asa presedinti, asa tara!

      Stimate si bunule al meu cititor Mihai D.

      Nu care cumva sa va pierdeti timpul cautind volumele I si II din Socrate, scrieri alese. Le cauta unii de vreo doua milenii si jumatate si nu le-a gasit nimeni. Nu mai e nici o speranta, omul era pornit rau de tot impotriva scrisului ca forma de comunicare a ideilor si metoda de invatare!

      Dumneavoastra faceti doar o mica greseala, de inteles pentru orice muritor, dar de neacceptat pentru un inginer: masurati cu sublerul, acolo unde ar trebui sa... 

      Domnule Codita, dvs sunteti un suflet de artist-o spun cu toata consideratia. Incursiunea in arta japoneza a caligrafiei este un drum caruia merita sa i se aloce un timp suficient ca sa poata fi intuit in nuantele sale. Din aceasta perspectiva cred ca un videoclip pe Youtube este doar indicativ. Departe de a avea frumusetea stilistica pe care ati enuntat-o (acea combinatie de vibrant si simplitate in acelasi timp) minimalismul japonez este ceea ce admir (si) eu , asa cum este proiectat el...

      Domnul Codita ncii nu stie cate persoane il admira si stimeaza! Putini au timp si dispozitia sa isi exprime direct ceea ce simt.

      Domnule Mihai D, nu multora le este dat sa aiba un raspuns al Autorului. 

      Sunt multi si multe cei/cele care apreciaza si se hranesc spiritual cu arta caligrafica japoneza a domnului Codita!

      Multi admiratori ne cunaostem intre noi si mereu comentam, pe marginea editorialelor...uneori le folosim in procesul de predare...ca model de analiza, diferit de ce... 

      Da dragul meu...daca doresti te initiez!

      Wishful thinking baby, wishful thinking !

      Nu contest. Cred ca autorul mi-a raspuns pentru ca l-am exasperat cu criticile, nicidecum cu pertinenta opiniilor. Ca atare, cantitate si nu calitate. Asadar imi voi da voie sa nu ma simt vreun ales.

      Ar trebui publicate toate articolele domnului Codita intr-un volum,,merita acest efort.

    Este, intradevar, inca o "performanta" pentru Iohannis cel integru. 

    ”Iluzia sfârșitului istoriei” – așa numesc specialiștii în psihologie eroarea pe care o comitem încercând să anticipăm cum vom fi peste 10 sau 20 de ani. Dacă la analiza vremurilor trecute ne pricepem destul de bine, putând evalua cum și cât ne-am schimbat, când vine vorba de viitor nu ne descurcăm prea bine. Tocmai pentru că avem tendința să credem că vom rămâne la fel.

    1. Unul dintre autorii studiului publicat în revista Science, profesorul de psihologie de la Harvard, Daniel Gilbert. 

      Una dintre implicațiile acestui studiu se referă la deciziile pe termen lung, cum ar fi cumpărarea unei case sau găsirea unei slujbe compatibile cu interesele personale. În astfel de cazuri, sugerează autorii, bazându-se pe alte cercetări trecute, oamenii fac alegeri mai bune dacă se bazează pe experiența altora. Într-unul dintre experimentele invocate, s-a constat... 

      ”Trebuie să vă mărturisesc că nici în visele mele cele mai sălbatice, de când aveam părul prins în coadă, făceam autostopul prin țară și cântam la chitară nu aș fi crezut că cea mai mare plăcere va fi aceea de a sta alături de dragostea vieții mele, luând cina în fața televizorului, uitându-ne la Riști și câștigi,”

      Traind in trecut si in viitor uitam prezentul. Iata eroarea de care suferim toti. Prezentul este "iadul" pe care ni-l creem toti prin ignoranta.

      Nu exista trecut, prezent si viitor..totul e prezent numai ca percepem in momente diferite, diferite realitati....Eu vad multe lucruri din viitor...daca nu ar exista cum le-as putea vedea ?

      Corect.

      Draga mea, e mai grav decat credeam.

      Trecut, prezent, viitor sunt filele unei carti!...comparatia nu imi apartine.

      Ai vrea tu sa fiu Salomeea...nu sunt eu aceea.

      Atunci Silvia.

      Nu, nu sunt femeie...insa o cunosc pe domnisoara Salomeea. Daca doresti iti fac cunostinta, e o persoana deschisa si sociabila...Pe Penelope nu o cunosc, doar pe Silvia.

      Multumesc, nu sunt curios.

      Domnisoaea Salomeea te cunoaste, asa mi-a spus cand i-am propus sa va pun in contact...nu mi-a spus de unde...si nu sunt curios nici eu.

DIN ACEEAŞI SECŢIUNE

Editorial

Citeşte toate articolele din Editorial

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

16 Aug. 2024
Euro (EUR)Euro4.9754
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5278
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2123
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8414
Gram de aur (XAU)Gram de aur358.6134

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
hipo.ro
hipo.ro
energyexpo.ro
roenergy.eu
rommedica.ro
prow.ro
aiiro.ro
oaer.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb