DE LA TELEORMAN LA LUNĂ Autostrada promisiunilor se lungeşte cu câţiva kilometri

Autorităţile desenează din nou hărţi brăzdate de autostrăzi. Preocuparea e veche, rezultatele sunt mereu aceleaşi. Proiectele fac cu greu saltul dinspre dosare spre şantiere, oamenii au început să-şi piardă răbdarea şi speranţele, marile uzine fac presiuni, iar dacă ar fi să punem cap la cap toate promisiunile de până acum am avea deja o autostradă de la Bucureşti până pe Lună (via Teleorman). Panglica îi lipseşte!

Preşedintele Klaus Iohannis a preluat această temă şi nu ratează nicio ocazie să arate cu degetul spre actualii guvernanţi, deşi, admite că problema este foarte veche: "Dacă am aduna promisiunile de kilometri de autostradă făcute de guvernanţi în ultimii 20 de ani, am avea autostrăzi cât China. (...) Alt proiect important - Autostrada Moldova, cu toţii ne-o dorim. Există un proiect pe fonduri europene, autostrada Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni, care acum e deja amânat cu 4 ani. De ce oare? Pe de altă parte, acolo unde se lucrează de multe ori anapoda. În mod normal, de aici guvernanţii ar fi trebuit să înveţe ceva, dar, surpriză, nu. Tronsonul 1 Piteşti - Curtea de Argeş şi tronsonul 5 au intrat în procedură de licitaţie, ce credeţi?, fără acord de mediu. Acum, sigur, speranţa este să nu fie probleme şi să fie luat acordul pe parcurs. Dar dacă păţim ca pe Deva-Lugoj şi stăm cinci ani ca să rezolvăm probleme care ar fi putut fi uşor evitate dacă s-ar fi făcut respectivul studiu în timp util... E foarte bine că vine cineva din Guvern cu o hartă frumos colorată şi ne spune că se va face legătura Piteşti-Craiova, e excelent şi e important, dar hai să facem lucrurile, nu doar să le promitem pe hârtie. (...) E greu de înţeles. Şi mai greu de înţeles e dacă vine preşedintele şi trage un semnal de atenţionare că apare... eu am numit-o euroofuscare - ies unii ca să-şi arate supărarea, că de ce li se atrage atenţia, de ce Comisia Europeană atrage atenţia că România are o deviere semnificativă la capitolul comportament financiar. Asta este, hai să le corectăm în loc să ieşim la televizor şi să inventăm scuze".

Preşedintele a menţionat că fondurile europene sunt importante, pentru că sunt destinate dezvoltării regionale, dar că marile proiecte au nevoie de pregătire de specialitate şi de voinţă politică pentru a fi puse în practică. El a spus că majoritatea proiectelor de infrastructură sunt proiecte fazate, adică nu au fost realizate în exerciţiul bugetar 2007-2013 şi au fost trecute în 2014-2020, însă nici acum nu vor fi realizate. Klaus Iohannis a arătat că, dacă de la Craiova sunt transportate automobile în Europa, durata medie de transport până la Curtici este de 24 de ore, iar de acolo până în Europa de Vest este de 12 ore. Legat de tronsonul Cluj-Curtici, proiect prevăzut pentru fondurile europene, CFR spune că "speră" să înceapă execuţia abia în 2022, în condiţiile în care ciclul de finanţare se încheie în 2020.

În şedinţa de ieri a Guvernului, Viorica Dăncilă a abordat tema construirii de autostrăzi, dar discursul a fost "ruinat" de o nouă gafă. Viorica Dăncilă a afirmat că "putem spune pe scurt că reducem democraţia", şi-a dat seama de greşeala făcută şi s-a corectat: "reducem birocraţia": " Adoptăm astăzi (joi, n.r.) în şedinţa de guvern modificarea pachetului de legi privind achiziţiile publice. Este un act normativ mult aşteptat şi cerut atât de administraţia publică, cât şi de agenţii economici. Acest act normativ va contribui la ridicarea barierelor în calea investiţiilor din România. Domnul ministru Eugen Teo­dorovici a prezentat pe larg în ce constau modificările pachetului de legi pe achiziţiile publice, dar şi faptul că aceste modificărui au fost făcute pe baza consultărilor cu Comisia Europeană. Putem spune pe scurt că reducem democraţia şi reducem... reducem birocraţia şi reducem termenele. Cred că este foarte important acest lucru şi cred că acest lucru e aşteptat de foarte mulţi români". Guvernul va adopta un pachet de investiţii strategice realizate prin parteneriat public-privat, urmând să fie constituite, în acest fel, trei autostrăzi, a anunţat premierul. În acest prim pachet de investiţii sunt cuprinse Autostrada Ploieşti - Comarnic - Braşov, Autostrada Târgu Mureş - Târgu Neamţ - Iaşi - Ungheni, Autostrada Bucureşti - Craiova - Lugoj, de la Craiova şi ramificaţie spre Calafat.

Săptămâna aceasta, vicepremierul Viorel Ştefan a dezvăluit o parte din planurile pe care, teoretic, guvernul le are în lucru: "Venim cu un model nou de dezvoltare economică, adaptat contextului economic. Ne propunem să sus­ţinem investiţiile prin angrenarea de resurse şi stimularea mediului de afaceri fără a pune presiune asupra bugetului de stat. De aceea, am adoptat recent OUG care modifică legea parteneriatului public privat". Proiectele prezentate, care ar urma să fie demarate anul viitor, ar mobiliza resurse financiare estimate la 15-20 miliarde de euro şi ar scurta termenele de implementare, consideră Ştefan. Spre surprinderea multora, guvernul Dăncilă a declarat proiect strategic autostrada Sudului, care va lega Bucureştiul de Alexandria, Craiova şi Lugoj. Explicaţiile legate de necesitatea unei autostrăzi care să treacă prin Teleorman cu greu stau în picioare, dar când e vorba doar de promisiuni, totul e permis/posibil.

• Avertismentul comisarului

Recent, comisarul european Corina Creţu a adresat o scrisoare miniştrilor Transporturilor şi Fondurilor europene, dar şi premierului Viorica Dăncilă în care trăgea mai multe semnale de alarmă: "Mă adresez dumneavoastră cu privire la situaţia actuală a investiţiilor din domeniul transporturilor, ca parte a Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) pentru perioada 2014-2020. Având în vedere că ne apropiem de jumătatea actualei perioade de programare şi că este momentul în care serviciile Comisiei încep pregătirile pentru următoarea perioadă de programare, sunt extrem de îngrijorată cu privire la planificarea şi implementarea proiectelor de infrastructură de transport care sunt cofinanţate de Fondul de coeziune şi de Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) în România. Pentru perioada de programare 2014-2020, 5,1 miliarde EUR au fost rezervate pentru investiţiile în domeniul transportului: 3,4 miliarde EUR alocate din Fondul de coeziune şi 1,7 miliarde EUR alocate din FEDER. Cu aceste fonduri, România şi-a propus să realizeze, printre altele, 140 km de linie de cale ferată modernizată şi echipată cu sistemul european de gestionare a traficului feroviar (ERTMS), 375 km de drumuri expres şi autostrăzi nou construite şi îmbunătăţirea navigaţiei pe o distanţă de 30 km din căile navigabile interioare (fluviul Dunărea) până la sfârşitul anului 2023. Toate aceste inves­tiţii sunt de importanţă strategică, pentru a face legătura între România şi vecinii săi europeni şi pentru a îmbunătăţi în continuare accesibilitatea tuturor regiunilor din România".

• Campionii promisiunilor

La instalare, Viorica Dăncilă a promis în faţa Parlamentului inaugurarea a 350 de kilometri de autostradă până în 2020: "Obiectivul mandatului meu e că România să fie în prima jumătate a clasamentului economiilor cele mai puternice din UE în 2020. Infrastructura rutieră şi feroviară: vom finaliza în următorii ani 350 de kilometri de autostradă şi 250 de kilometri de cale ferată." Acum planurile au început să se umfle, dar încă sunt departe de ceea ce promiteau Victor Ponta (premier) şi Dan Şova (ministru). În 2013, Victor Ponta a prezentat proiectul privind reţeaua de autostrăzi care vor fi construite până în 2018 şi care urmau să uneas­că regiunile istorice. Astfel, anual trebuiau să fie alocate construcţiei de autostrăzi sume cuprinse între 750 de milioane şi un miliard de euro. În 2014, ministrul Transporturilor de la acea vreme, Dan Şova, anunţa că în 2018 vor fi deschişi circulaţiei 2300 de kilometri de autostradă.