Decizia BNR ar putea avantaja creditarea în valută, în detrimentul celei în lei

Efectele deciziei de ieri a BNR prin care a majorat la 9,5% dobânda de politică monetară ar putea consta într-un val de creşteri ale dobânzilor pentru creditele în lei şi o tendinţă spre creditele în valută, spun analiştii financiari.

În acelaşi timp, BNR a comunicat că va monitoriza îndeaproape evoluţiile indicatorilor macroeconomici şi va evalua pers­pectivele acestora, astfel încât prin adecvarea instrumentelor politicii monetare să contracareze presiunile inflaţioniste în vederea revenirii cât mai rapide a dezinflaţiei pe traiectoria anunţată pe termen mediu.

Lucian Anghel, economist şef al BCR, consideră că fluctuaţiile valutare din ultima perioadă ar putea determina populaţia să se gândească de mai multe ori până la contractarea unui credit într-o altă monedă faţă de cea în care obţine venituri. Domnul Anghel avertizează şi asupra viitoarelor scumpiri ale creditului în valută, în această perioadă de turbulenţe pe pieţele financiare internaţionale.

Nici imaginea ţării noastre pe plan extern nu ne ajută foarte mult la obţinerea unei finanţări internaţionale. O accelerare a creşterii împrumuturilor în valută va fi stopată de BNR prin noi măsuri adminis­trative, este de părere Lucian Anghel.

Chiar dacă majorarea dobânzii de politică monetară înseamnă scăderea eficienţei acesteia, condiţiile actuale impuneau aceas­tă decizie din partea BNR, apreciază analiştii. Creşterea la 9,5% este una echilibrată şi, în condiţii normale, ar trebui să fie ultima din acest an, a adăugat Lucian Anghel.

Şi Nicolaie Alexandru, senior economist la ING, consideră că majorarea la 9,5% este o măsură potrivită în acest moment, chiar dacă "efectul pervers" al acestei decizii ar putea însemna creşterea preferinţei pentru creditele în valută.

Astfel de efecte ar trebui contracarate prin deprecierea leului, mai spune Nicolaie Alexandru. Domnia sa consideră că, în acest moment, Banca Naţională nu ar mai trebui să intervină pe piaţa valutară pentru susţinerea monedei naţionale.

Mecanismul de transmisie a politicii monetare se vede cu o întârziere de un an, un an şi jumătate, a adăugat Nicolaie Alexandru. La începutul anului viitor vom putea observa efectele majorărilor succesive din această perioadă, mai spune domnia sa.

Condiţiile economice din ţara noastră şi intensificarea turbulenţelor pe pieţele financiare internaţionale vor deprecia cursul monedei naţionale.

Efectele deciziei BNR în cursul de schimb au fost nesemnificative ieri întrucât piaţa anticipa această majoare, a adăugat Nicolaie Alexandru.

Dan Bucşa, economist şef în cadrul departamentului Pieţe Globale al Bancpost, crede că decizia de ieri poate conduce doar la creşterea volatilităţii cursului de schimb. "Până când BNR nu va da un semnal privind deciziile viitoare, cred că vom asista la fluctuaţii ale cursului, fără înregistrarea unei tendinţe clare de apreciere sau depreciere", a adăugat Dan Bucşa.

Din cauza scumpirii anticipate a creditelor în lei, există posibilitatea substituirii creditării în moneda naţională prin creditarea în valută, apreciază analistul Bancpost.

Rata inflaţiei va începe să se reducă din trimestrul II al acestui an. Anul acesta, ţinta de inflaţie va fi, probabil, ratată, spune Dan Bucşa. Creşterile de dobândă se transmit asupra ratei inflaţiei cu întârziere. Din acest motiv, majorările recente nu pot determina intrarea ratei inflaţiei în banda din jurul ţintei înainte de sfârşitul acestui an.

Prognoza BNR va fi revizuită, probabil, cu ocazia publicării Raportului asupra Inflaţiei din luna mai, pentru a reflecta datele noi avute la dispoziţie, ne-a mai spus Dan Bucşa.

La rândul său, Mihai Bogza, preşedintele Bancpost, consideră că majorarea dobânzii de intervenţie a BNR va conduce la creşteri ale preţului creditelor în lei, fie că acestea se vor regăsi în dobânzi, fie în comisioane. "Evident, acest lucru ar putea să nu se manifeste în cazul băncilor care au anticipat deja prin pricing-ul lor această majorare sau al acelor bănci care duc o politică mai agresivă de creştere a cotei de piaţă", a adăugat Mihai Bogza.

Există posibilitatea, din punct de vedere teoretic, ca majorarea dobânzii de politică monetară să determine o accelerare a creşterii volumului creditelor în valută acordate de băncile noastre, apreciază domnul Bogza. "Să nu uităm că în prezent criza de lichiditate care se manifestă pe plan internaţional a scumpit accesul băncilor la resurse în valută. În măsura în care acest cost va continua să crească, efectul de substituire a creditelor în lei prin împrumuturi în valută ar putea fi mai redus", ne-a mai spus preşedintele Bancpost.

Domnia consideră că reacţia băncilor la măsurile BNR este destul de vizibilă - să ne uităm doar la evoluţia dobânzilor practicate la depozite în urmă cu câteva luni, înainte de începerea majorării dobânzii de intervenţie a BNR şi la nivelurile lor din prezent şi ne vom convinge de acest lucru. Desigur, însă, există şi unele măsuri ale BNR care au rămas în vigoare o perioadă foarte îndelungată şi la care piaţa a învăţat să găsească antidoturi pentru efectele negative ale acestora - a se vedea externalizarea creditelor ca răspuns la menţinerea rezervelor minime obligatorii la un nivel foarte ridicat".

Preşedintele Bancpost este de părere că realizarea ţintei de inflaţie pentru acest an va fi posibilă numai în condiţiile în care, pe de o parte, autorităţile vor reuşi să conceapă şi să pună în aplicare un program coerent de combatere a acesteia, iar pe de altă parte, condiţiile externe de tipul creşterii preţului petrolului vor evolua într-un sens pozitiv, care să sprijine dezinflaţia.

Impactul asupra cursului de schimb al deciziei de ieri a autorităţii monetare a fost unul marginal şi contrar aşteptărilor, consideră Florian Libocor, economist şef al BRD Groupe Societe Generale. "Oricum, în acest moment există argumente pentru ca leul să intre într-un nou ciclu în care efectul de pendul se va manifesta între paliere de circa 3,75 - 3,50, uşor mai apreciat faţă de 3,85 - 3,60 în primul trimestru", a adăugat Florian Libocor.

Decizia BNR ar putea avantaja creditarea în valută în pofida creditării în moneda naţională, apreciază Florian Libocor.

Economistul şef al BRD este de părere că autoritatea monetară semnalează pieţelor deteriorarea semnificativă a aşteptărilor inflaţioniste. "În acest context proiecţiile de inflaţie pentru acest an vor fi deteriorate iar nivelul de 7% ar putea fi adus în discuţie pentru finalul anului", mai spune Florian Libocor. Domnia sa consideră că, cu toate acestea, şansa de a aduce inflaţia la ţintă în 2008 există, însă este una foarte mică.

BNR transmite printr-un comunicat că, în condiţiile în care evoluţia cursului de schimb al leului a fost influenţată de menţinerea aversiunii faţă de risc a investitorilor financiari, conduita politicii monetare a continuat să-şi ajusteze restrictivitatea prin majorarea ratei dobânzii de politică monetară, menţinerea fermităţii controlului lichidităţii de pe piaţa monetară şi păstrarea nivelului ratelor rezervelor minime obligatorii.