Decizia CCR privind desemnarea lui Orban, în aceeaşi zi cu votul de învestitură

Curtea Constituţională (CCR) va dezbate luni, 24 februarie, sesizarea depusă de preşedinţii Parlamentului, Marcel Ciolacu şi Titus Corlăţean, împotriva desemnării pentru a doua oară a lui Ludovic Orban în funcţia de premier, anunţă site-ul g4media.ro, care citează surse din cadrul CCR. Dezbaterea de la Curte va avea loc în aceeaşi zi în care este programat în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului votul de învestitură al Cabinetului Orban 2. Practic, luni se va decide soarta lui Ludovic Orban pentru perioada următoare. Dacă toate informaţiile de până acum arată că plenul Parlamentului va respinge învestirea Cabinetului Orban 2, în privinţa deciziei CCR există un mare semn de întrebare dat fiind componenţa politică a Curţii.

CCR a transmis un semnal foarte important că nu va tergiversa calendarul pentru alegerile anticipate, stabilind un termen foarte strâns, de doar patru zile pentru transmiterea punctelor de vedere în vederea soluţionării sesizării depuse de Marcel Ciolacu şi Titus Corlăţean, care au contestat desemnarea pentru a doua oară a lui Ludovic Orban drept candidat la funcţia de premier.

Decizia Curţii Constituţionale este importantă, pentru că de luni, 10 februarie, odată cu transmiterea de către Ludovic Orban a solicitării de învestitură la Parlament, a început să curgă termenul constituţional de 60 de zile în care preşedintele poate dizolva Legislativul dacă acesta respinge două solicitări de învestire a unui guvern.

În punctul de vedere transmis Curţii Constituţionale în această speţă, preşedintele Klaus Iohannis a arătat că nu există niciun blocaj instituţional în urma nominalizării pentru a doua oară a lui Ludovic Orban ca prim-ministru şi a precizat că atribuţia de a desemna candidatul la funcţia de şef al guvernului aparţine, în mod propriu şi exclusiv, preşedintelui României, ea nefiind partajată cu o altă autoritate publică.

Preşedintele a subliniat că, dacă ar fi acceptate criticile contestatarilor, o persoană care a fost demisă prin moţiune de cenzură din funcţia de prim-ministru nu ar mai putea ocupa niciodată această funcţie, la fel cum nici miniştrilor demişi prin respectiva procedură nu le-ar mai fi permis vreodată să fie membri ai guvernului, lucru care ar contraveni Constituţiei şi jurisprudenţei CCR. El a dat exemplu desemnarea lui Emil Boc ca premier de către Traian Băsescu în decembrie 2009, deşi guvernul său fusese demis prin moţiune de cenzură în octombrie acelaşi an.