"Decizia de acordare a creditelor în CHF a fost una proastă"

Reporter: Cum a încheiat sistemul bancar anul 2019?

Radu Graţian Gheţea: Anul trecut a fost unul foarte bun, în care creditul a crescut pe toate palierele, iar acest lucru este foarte important. Se pare că sunt condiţii să avem aceeaşi evoluţie în sistemul bancar şi în anul 2020.

Anul trecut am avut o dezvoltare a sistemului pe toate segmentele, ceea ce înseamnă că mergem în consonanţă cu evoluţia economiei. Când creşte creditarea înseamnă că economia merge bine. Creditarea întotdeauna arată că se dezvoltă ceva şi că există un factor de multiplicare, pentru că dacă eşti un antreprenor care-ţi dezvolţi o afacere din surse proprii, n-o să ajungi prea departe, niciodată.

Reporter: În ultimii ani, au avut loc o serie de achiziţii în piaţă, iar recent presa a scris că acţionarul Garanti Bank intenţionează să vândă instituţia financiară de la noi. Cum caracterizaţi acest proces de fuziuni şi achiziţii din sectorul bancar?

Radu Graţian Gheţea: Aveam deja semnale că procesul de M&A va continua în 2020 şi iată că încă de la începutul anului avem un anunţ legat de o bancă importantă din sistem. Nu putem să spunem că acesta este un lucru bun sau rău până când nu se finalizează tranzacţia. Trebuie să vedem cine va cumpăra această bancă, dacă va fi achiziţie sau fuziune, la ce preţ...

Reporter: Anunţul legat de Garanti Bank vine după alte achiziţii importante - toate băncile noastre cu acţionariat grecesc, cu o singură excepţie, au fost vândute. Avem chiar şi o bancă achiziţionată de o instituţie financiară de stat, respectiv Banca Românească a fost cumpărată de Eximbank. Cum vedeţi această mişcare?

Radu Graţian Gheţea: Este o premieră şi o tranzacţie neaşteptată. A fost oarecum surprinzător anunţul statului de a cumpăra o bancă...

Reporter: Ce efecte trebuie să aşteptăm după această mişcare?

Radu Graţian Gheţea: Aici, părerile sunt împărţite. Eu, ca fost preşedinte al unei bănci de stat şi ştiind care poate fi colaborarea dintre o bancă şi stat, consider că această tranzacţie nu era absolut necesară. Cei care au susţinut-o şi o susţin în continuare, probabil că au alte elemente.

Eu cred că nu era necesar pentru că banca de stat pe care o avem acum - CEC Bank - este mare şi are potenţial pentru o nouă majorare de capital. Desigur, nu este cazul să vorbim despre o canibalizare, pentru că Eximbank şi Banca Românească sunt, totuşi, două bănci mici. Cert este că a fost o decizie care a traversat două guvernări şi nu ştiu exact ce se urmăreşte...

Reporter: Va continua procesul de fuziuni şi achiziţii în sistemul bancar?

Radu Graţian Gheţea: Acest proces de M&A se pare că a avut rezultate bune până acum. Toate achiziţiile au fost finalizate cu succes şi cred că aceste succese deschid apetitul şi pentru alţi acţionari să îşi valorifice potenţialul existent în România, prin scoaterea la vânzare sau prin achiziţii.

Reporter: Majoritatea băncilor care au fost vândute în ultimii ani sunt dintre cele care au dat credite în franci elveţieni (CHF). Credeţi că această mişcare a fost decisivă pentru vânzarea respectivelor instituţii?

Radu Graţian Gheţea: Dacă ne referim strict la Volksbank, atunci banca a slăbit fantastic şi ca urmare a acestui proces. A fost criza care a afectat sectorul bancar, dar pe ea a afectat-o în mod foarte vizibil faptul că a dat credite în CHF. Dacă, însă, ne referim la Bancpost, acolo cred că este vorba mai mult de strategia acţionarului, care a vrut să închidă unele sucursale din anumite ţări. Sigur că şi această bancă a fost slăbită de acordarea creditelor în CHF, dar acordarea creditelor în franci elveţieni nu a fost decisivă, în opinia mea, în cazul vânzării Bancpost.

Trebuie observat că strategia fiecărei bănci este evaluată după câţiva ani de la aplicarea ei. Dacă ne referim la acordarea de împrumuturi în CHF, este clar că a fost o decizie proastă a celor care au abordat această strategie, chiar dacă unii au găsit ca scuză - "păi dacă alţii dădeau, trebuia să dăm şi noi". Nu este aşa, pentru că au fost bănci care nu au dat astfel de împrumuturi, au fost bănci care nu au dat credite prin programul Prima Casă etc. Fiecare bancă îşi are propria strategie şi, la un moment dat, când se trage linie, se vede dacă respectiva strategie a fost bună sau nu. În cazul câtorva bănci vândute sau preluate - pentru că atunci când ai preţuri derizorii este preluare, nu vânzare -, ne putem da seama că deciziile luate au fost proaste.

Reporter: Ne-aţi spus că a crescut creditarea. Ce ne puteţi spune despre depozite? Mai are lumea bani? Cum au evoluat economiile populaţiei?

Radu Graţian Gheţea: Are lumea bani, ca urmare a creşterilor salariale şi de pensii. În aceste condiţii, apar şi tentative de economisire, pentru că sunt foarte puţini cei care pot cu adevărat să economisească pe termen lung, să îşi permită să aibă depozite pe termene mai mari de un an sau să cumpere titlurile de stat oferite de Ministerul Finanţelor. Este un lucru îmbucurător că, pe lângă economiile populaţiei şi ale companiilor, există şi apetitul băncilor străine care au instituţii financiare în România să aducă depozite sau împrumuturi subordonate pentru băncile fiică de aici. Nu am văzut să fi scăzut apetitul pentruu piaţa românească. Acestea sunt condiţiile necesare şi existente pentru o creştere sustenabilă a creditării, lucru pe care trebuie să îl facem cu un ochi la riscurile ce pot apărea şi cu unul la ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani.

Reporter: Care sunt riscurile despre care vorbiţi?

Radu Graţian Gheţea: Nu cred că putem identifica riscuri noi, cu excepţia celor care ar putea veni din afară. Există războiul comercial dintre America şi China. Totul s-a globalizat foarte tare şi toate efectele negative apar imediat şi în zona noastră. Suntem o ţară parte a UE, nu putem să nu fim sensibili la orice se întâmplă în Europa, care este interconectată cu toată lumea şi dintr-o dată ne-am interconectat şi noi.

Cât priveşte riscurile interne, eu cred că oamenii de afaceri din România au devenit destul de maturi şi nu mai reacţionează imediat la orice lucru care este emis de un politician. Suntem o ţară în care economia se dezvoltă. Sigur, suportul guvernamental este important, dar declaraţiile nefericite ale unor politicieni nu mai afectează foarte tare economia.

Reporter: Cu toate acestea, reprezentanţii sistemului bancar au reclamat, în ultimii ani, mişcările din Parlament făcute în ocazia diverselor dezbateri pe marginea unor proiecte legislative referitoare la sistemul bancar.

Radu Graţian Gheţea: Dacă ne referim la efectele unor proiecte de lege care au tot stat prin Parlament, nu au fost înregistrate efecte directe, dar efecte indirecte au fost, pentru că s-a pierdut foarte mult timp. De exemplu, dacă ne referim la ordonanţa 114, aceasta a făcut ca în 2019 băncile să fie destul de precaute în ceea ce priveşte dezvoltarea. Când îţi faci planuri de dezvoltare, te bazezi pe unele fonduri, care vin din profit, care a fost ciuntit în 2019 de această ordonanţă. Plus că s-a pierdut timp aşteptând să vedem ce se întâmplă. În acelaşi timp, persoanele fizice, când au văzut propunerile din Parlament (privind plafonarea dobânzilor, limitarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit, conversia creditelor în valută şi alte astfel de trăznăi) au stat în expectativă. Până la urmă nu s-a întâmplat nimic, dar probabil că imobilele pe care respectivele persoane intenţionau să le cumpere s-au scumpit, iar vacanţa mult visată în China au tot amânat-o!!!!

Reporter: Dacă vorbim despre provocările domeniului, putem aminti de digitalizare şi de cryptomonede?

Radu Graţian Gheţea: Da, digitalizarea, cryptomonedele, educaţia bancară sunt printre provocările cu care se confruntă băncile şi se află printre obiectivele Asociaţei Române a Băncilor.

Eu cred că dacă vorbim de cryptomonede şi de blockchain, de ponderea tot mai mare a fintech-urilor în sistemul bancar, lucrurile se vor schimba foarte vizibil în următoarea perioadă, chiar dacă acum sunt reţineri.

Acum 15 ani, de exemplu, băncile nu erau foarte entuziaste de folosirea internetului. Au fost reţineri, la nivel global, pentru că nu ştiai pe cine să întrebi dacă ai vreo problemă. Acum, internetul a ajuns să aibă sisteme de securitate şi protecţie deosebite şi este folosit pe scară largă şi de sistemul global de telecomunicaţii financiar interbancare - SWIFT.

Cam aşa este şi cu cryptomonedele şi blockchain-ul. Sunt atât de globale încât nu ştii cui să te adresezi atunci când apare o problemă. În cazul cryptomonedelor, probabil că în câţiva ani vom avea o soluţie acceptabilă pentru fintech-uri şi bănci şi pentru supraveghetori. Acum, una dintre problemele principale se referă la faptul că băncile sunt supravegheate pentru ceea ce fac, iar fintech-urile nu. Reglementatorii cred că vor ajunge la o soluţie astfel încât să se asigure o situaţie în care toţi participanţii la plăţi sunt supravegheaţi în mod echilibrat şi egal - nu aşa cum sunt supravegheate băncile acum, dar într-un mod care să asigure pentru client securitatea totală a operaţiilor.

Reporter: În ţările unde au fost acceptate în circulaţie cryptomonedele sunt sisteme de supraveghere?

Radu Graţian Gheţea: Nu pot spune în ce măsură în ţările unde sunt în circulaţie cryptomonedele, sistemele de supraveghere au reuşit să impună un set de reguli, dar ce pot spune cu siguranţă este că, la nivelul UE, se studiază intens de către autorităţile europene de reglementare în domeniul bancar cum ar trebui să fie efectuate operaţiunile cu cryptomonede, astfel încât clienţii să fie protejaţi. Acesta este un subiect pe ordinea de zi a Uniunii Europene, întrucât cryptomonedele au o volatilitate foarte mare. Îmi dau seama că sistemul bancar va fi într-o transformare. Desigur, transformarea pentru unii va fi un challenge, dar trebuie să ne gândim că, mai jos, lucrurile vor fi dramatice - numărul salariaţilor va scădea, va fi nevoie de alte cunoştinţe pentru a fi funcţionari de bancă etc. Acum suntem într-o perioadă de tranziţie în care digitalizarea pătrunde în sistemul bancar, ca în toate domeniile.

Reporter: Legat de internet şi digitalizare, de puţin timp sunteţi preşedintele Libra Internet Bank - o bancă ce are internetul în nume -, după 12 ani în fruntea CEC Bank - o instituţie financiară clasică, ce se adresează în principal investitorilor din zonelor rurale. Care este diferenţa strategiei de business dintre cele două bănci?

Radu Graţian Gheţea: Această nouă poziţie, pe care o am la Libra Internet Bank, este o provocare pentru mine. M-a onorat faptul că am ajuns la o colaborare cu Libra. În câteva cuvinte - este o diferenţă foarte mare între modelul de business al CEC Bank şi cel al Libra Internet Bank. Este o diferenţă importantă între modelul de business pe care l-am aplicat până acum câteva luni la CEC BANK şi ceea ce fac acum. Cred că ceea ce aplicăm acum este un model bazat pe operativitate, cei de la Libra îşi doresc să fie operativi, întotdeauna primii, cu un pas înaintea celorlalţi. Este o strategie foarte ambiţioasă, dar când vorbim de instituţii mari, o promovare a unui produs sau serviciu se face mai greu decât în cazul uneia mai mici. Aici există această deschidere, atât la nivelul conducerii executive, cât şi la nivelul consiliului de administraţie. Dacă privim rezultatele anilor trecuţi, performanţa acestei bănci a fost foarte bună - mult peste media pieţei. Modelul funcţionează, se adaptează foarte uşor la cerinţe, şi este foarte important să ţii modelul în piaţă. Libra Internet Bank este banca numărul trei care a intrat în grupul băncilor ce fac instant payment. Avem o structură foarte flexibilă şi inovatoare. Întotdeauna provocările sunt binevenite şi, din punctul meu de vedere, este exact ceea ce îmi trebuie să mă ţină activ.

Reporter: Vă mulţumesc!