Decizia definitivă în dosarul privatizărilor strategice, amânată de ÎCCJ până la 21 ianuarie

Actualizare 19:10

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a amânat azi, pentru 21 ianuarie, pronunţarea deciziei definitive în dosarul privatizărilor strategice, în care foştii miniştri Şereş şi Nagy au fost condamnaţi de prima instanţă la şase, respectiv cinci ani de închisoare, iar procurorii au cerut pedepse cu executare orientate spre maxim, conform surselor din presă.

-----------

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a amânat pentru astăzi, pronunţarea sentinţei în dosarul privatizărilor strategice, în care sunt acuzaţi foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy.

Procurorul de şedinţă a cerut, pe 17 decembrie, Instanţei Supreme pedepse orientate spre maximul prevăzut de lege în dosarul privatizărilor strategice, fără a individualiza pedeapsa pentru fiecare inculpat. Tot atunci, avocaţii au susţinut pledoariile finale, care au continuat şi pe 19 decembrie, urmate de ultimul cuvânt al inculpaţilor, care şi-au susţinut nevinovăţia.

Potrivit Agerpres, ÎCCJ a decis, pe 15 octombrie, ca foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, precum şi Mihai Radu Donciu şi Mihai Dorinel Mucea, să fie judecaţi sub control judiciar în dosarul privatizărilor strategice.

Măsura a fost luată de instanţă pentru a preîntâmpina plecarea acestora din ţară înainte de judecarea ultimului termen al dosarului, stabilit pentru 26 noiembrie, şi după ce un alt inculpat, Gabor Kerekes, a părăsit ţara fără încuviinţarea magistraţilor. De altfel, instanţa a dispus arestarea în lipsă a lui Gabor Kerekes, urmând ca pe numele lui să fie emis un mandat internaţional de arestare.

În decembrie 2013, fostul ministru al Economiei, Codruţ Şereş, a fost condamnat de Înalta Curte la şase ani închisoare cu executare în dosarul privatizărilor strategice, iar fostul ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Zsolt Nagy, la cinci ani de detenţie. Şereş a primit cinci ani de închisoare pentru aderare la un grup infracţional şi şase ani închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, urmând ca el să execute pedeapsa cea mai grea, de şase ani.

Zsolt Nagy a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru aderare la un grup infracţional.

Alte condamnări date în dosar sunt Michal Susak (cetăţean ceh) - 10 ani închisoare (pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi pentru complicitate la spionaj); Mircea Călin Flore (senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetăţean româno-englez) - 9,6 ani închisoare (pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi pentru complicitate la spionaj). Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat la 10 ani închisoare pentru spionaj, iar Stamen Stanchev a primit pedeapsa cea mai mare din acest dosar, 11 ani de închisoare.

În martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, acuzaţi de aderare la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. Acuzaţiile se referă la privatizarea SC Electrica Muntenia Sud SA, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare şi restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul Ministerului Economiei, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii SA.