Banca Naţională a României, numeroşi analişti economici şi Camera Deputaţilor a dat votul final asupra majorării salariilor din sănătate şi educaţie. În aceeaşi zi, de Senat au trecut, fără vreo dezbatere, două proiecte de lege de majorare a pensiilor foştilor cooperatişti, respectiv a punctului de pensie, transmite Digi24.ro.
Se ştie însă că doar pentru creşterea cu 15% a salariilor din sănătate şi educaţie ar fi vorba de un impact bugetar de 3-4 miliarde de lei.
Salarii cu 15% mai mari. Prin amendamentele operate OUG nr. 20/2016 de aleşii PSD, ALDE şi UDMR, salariile din sănătate şi educaţie vor creşte, în medie, cu 15%.
În cazul personalului din sănătate, inclusiv personalul administrativ, majorarea ar urma să se aplice de la 1 decembrie 2016, iar în unele cazuri s-ar traduce în procente de chiar 40-50%.
Pentru personalul din educaţie, majorarea cu 15% ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2017. Odată cu aceste creşteri de salarii, ar urma să se majoreze salariile personalului din cadrul caselor de asigurări de sănătate judeţene, din cadrul direcţiilor judeţene de sănătate publică, precum şi din o serie de instituţii.
Ministrul de Finanţe, Anca Dragu, a arătat că ar fi vorba de un impact de 4,85 miliarde lei, un impact foarte mare care nu poate fi inclus în bugetul pe 2017. Dinspre Banca Naţională a României, prin vocea lui Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Mugur Isărescu, a venit avertizarea că România riscă să se întoarcă la momentul 2008, când Parlamentul a dat "cu o mână", pentru ca după aceea "să li se ia oamenilor cu două mâini".
Analişti economişti au avertizat, la rândul lor, că deficitul bugetar al României ar putea ajunge anul viitor la 4,4% din PIB ca urmare a majorărilor decise de Parlament.
Punctul de pensie, majorat cu 23%. Senatul a adoptat, tot astăzi, fără niciun fel de dezbatere proiectul de lege iniţiat de aleşi PSD, ALDE şi ex-UNPR privind majorarea punctului de pensie. De la 1 ianuarie 2017, acesta ar urma să fie 40% din salariul mediu brut, ceea ce ar însemna o creştere a pensiilor cu circa 23%. De la 1 iulie 2017, punctul de pensie ar urma să ajungă la 45% din salariul mediu brut.
În prezent, punctul de pensie este de 871,7 lei, legea în vigoare spunând că el se modifică astfel încât să compenseze 100% din rata inflaţiei plus 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut. Luând în considerare că salariul mediu brut pe ţară a fost în ianuarie 2016 de 2.688 lei, rezultă că punctul de pensie ar trebui să fie de 1.075,2 lei, adică mai mare cu 23% decât este în prezent.
Proiectul de lege a fost iniţiat de senatorul ALDE Cristiana Anghel, dar a fost semnat de zeci de parlamentari de la PSD, ALDE, ex-UNPR şi minorităţi (printre care Ecaterina Andronescu, Titus Corlăţean, Corneliu Dobriţoiu, Şerban Nicolae, Eugen Orlando Teodorovici şi Nicolae Bănicioiu).
"O astfel de proporţie ar situa România pe primul loc în cadrul Uniunii Europene şi ar fi în totală discordanţă cu situaţia macroeconomică reală. În acest context, este de menţionat să raportul dintre pensia medie şi câştigul salarial mediu brut, de 38%, pare mai redus în România şi din cauza proporţiei mai ridicate a pensionarilor fără vechime completă faţă de cei pensionaţi pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare", se arată în avizul negativ al Executivului.
Pentru ca majorarea punctului de pensie să intre efectiv în vigoare ar fi necesar ca deputaţii să aprobe şi ei proiectul de lege al PSD, ALDE şi ex-UNPR.
Pensii de 500 de lei pentru foştii cooperatişti. Tot fără dezbatere şi tot azi, Senatul a adoptat proiectul de lege care prevede majorarea de la 400 la 500 de lei a pensiilor foştilor membri ai cooperativelor agricole.
Iniţiat de deputatul Luminiţa Adam Pachel şi semnat ulterior de mai mulţi parlamentari ai fostului UNPR ("înghiţit" de PMP), proiectul a fost avizat negativ de Guvern, printre motive figurând şi acela că "efortul financiar ar fi considerabil, cu consecinţe majore asupra sustenabilităţi sistemului public de pensii".