Consumatorii aprovizionaţi cu energie electrică şi cu gaze naturale care intră sub incidenţa obligaţiei generale de aprovizionare trebuie să fie informaţi în timp util, înainte de intrarea în vigoare a oricărei majorări de preţuri, cu privire la motivele, la condiţiile şi la întinderea acestei majorări, potrivit unei decizii luate astăzi de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).
Altfel spus, nicio scumpire nu va mai putea avea loc fărăo informare prealabilă a consumatorilor asupra motivelor care stau la baza unei astfel de decizii.
Potrivit unui comunicat al CJUE, hotărârea Curţii a fost luată în urma rezolvării a două litigii în care a fost implicată Germania. Curtea arată că, prin faptul că nu prevede informarea clienţilor, reglementarea germană este contrară Directivelor 2003/54 "energie electrică" şi 2003/55 "gaze naturale".
Curtea Federală germană este sesizată cu două litigii între clienţi aprovizionaţi cu energie electrică şi cu gaze naturale şi furnizorii acestora cu privire la mai multe majorări de preţuri practicate între 2005 şi 2008. Aceşti clienţi, care intră sub incidenţa obligaţiei generale de aprovizionare (clienţi supuşi tarifării standard), apreciază că majorările în cauză sunt excesive şi întemeiate pe clauze ilegale.
Reglementarea germană în vigoare la data faptelor stabilea condiţiile generale ale contractelor încheiate cu consumatorii şi le integra direct în contractele încheiate cu clienţii supuşi tarifului standard. Aceasta permitea furnizorului să modifice unilateral preţurile energiei electrice şi ale gazelor naturale fără a arăta motivul, condiţiile şi întinderea modificării, garantând însă în acelaşi timp informarea clienţilor cu privire la respectiva majorare a tarifelor şi libertatea acestora de a denunţa eventual contractul.
Răspunzând la întrebările adresate de Curtea Federală germană, Curtea de Justiţie constată, în hotărârea pronunţată azi, că Directiva 2003/54 "energie electrică" şi Directiva 2003/55 "gaze naturale" se opun unei reglementări naţionale (precum reglementarea germană în discuţie în speţă) care stabileşte conţinutul contractelor de furnizare a energiei electrice şi a gazelor naturale încheiate cu consumatorii care intră sub incidenţa obligaţiei generale de aprovizionare şi care prevede posibilitatatea furnizorilor de a modifica tariful acestei furnizări, fără a garanta însă
informarea în timp util a consumatorilor, înainte de intrarea în vigoare a modificării, cu privire la motivele, la condiţiile şi la întinderea acesteia.
Curtea arată în special că cele două directive obligă statele membre să garanteze un nivel ridicat de protecţie a consumatorilor în privinţa transparenţei referitoare la condiţiile contractuale.
Curtea statuează că, pe lângă dreptul de a denunţa contractul (drept prevăzut de directive în caz de modificare a preţului), clienţii trebuie de asemenea să fie abilitaţi să conteste o astfel de modificare.
Pentru a putea beneficia pe deplin şi în mod real de aceste drepturi şi pentru a lua, în deplină cunoştinţă de cauză, o decizie referitoare la o eventuală denunţare a contractului sau la contestarea modificării preţului furnizării, clienţii care intră sub incidenţa obligaţiei generale de aprovizionare trebuie să fie informaţi în timp util, înainte de intrarea în vigoare a modificării, cu privire la motivele, la condiţiile şi la întinderea acesteia.
Răspunzând la cererea de a restrânge la maxim consecinţele financiare ale hotărârii, Curtea respinge această cerere şi, prin urmare, refuză să limiteze efectele în timp ale hotărârii sale. În această privinţă, Curtea observă în special că nu s-a demonstrat că repunerea în discuţie a unor raporturi juridice care şi-au epuizat efectele în trecut ar bulversa retroactiv întreg sectorul furnizării energiei electrice şi a gazelor naturale din Germania. În consecinţă, interpretarea Directivelor 2003/54 şi 2003/55 se aplică tuturor modificărilor tarifare intervenite pe durata aplicării directivelor.