Nivelurile scăzute ale inflaţiei şi dobânzii de politică monetară reprezintă un semn de stagnare economică, potrivit analistului Aurelian Dochia.
Afirmaţia domniei sale vine ca urmare a anunţurilor făcute, ieri, de Banca Naţională a României (BNR), potrivit cătora Consiliul de Administraţie al BNR a redus atât dobânda cheie - cu 0,25 puncte procentuale, de la 3,5% la 3,25% pe an - , cât şi prognoza de inflaţie, de la 3,1% la 2,2% pentru 2014 şi de la 3,1% la 3% pentru 2015.
"Am ajuns la niveluri ale inflaţiei şi ale dobânzii de politică monetară pe care nu le-am avut niciodată în ultimii 20 de ani. Aceste niveluri fac parte dintr-un proces de stagnare. Dacă vor rămâne aşa pe termen lung, nu vom avea semne de revenire", ne-a spus Aurelian Dochia.
Domnia sa menţionează că inflaţia este atât de scăzută întrucât cererea este foarte mică şi, astfel, se creează un cerc vicios.
"Referitor la dobândă, ca şi în cazul preţurilor, care scad când nu este cerere, şi aceasta se diminuează când nu sunt solicitări în piaţă, iar acest lucru înseamnă, din nou, o stagnare".
Potrivit domnului Dochia, această situaţie nu este numai la noi, ci şi la nivel internaţional, "fapt ce produce îngrijorare".
"Politicile băncilor centrale care au încercat să ajute economiile au făcut ca banii să nu mai aibă nicio valoare", a mai subliniat Aurelian Dochia.
Radu Crăciun, economist şef al BCR, este de părere că nivelul dobânzii de politică monetară nu se mai justifica pentru inflaţia "deja destul de redusă".
Potrivit domniei sale, aprecierea leului, care a avut loc în ultima perioadă, reprezintă unul dintre motivele care au condus la scăderea inflaţiei, având o influenţă negativă asupra competitivităţii.
• Isărescu: "Nu încurajăm sub nicio formă reducerea dobânzilor la depozite"
Consiliul de Administraţie al Băncii Centrale a decis, în şedinţa de politică monetară de ieri, să reducă dobânda cheie cu 0,25 puncte procentuale, dar şi să menţină ratele rezervelor minime obligatorii la 16% pentru pasivele în valută şi la 12% pentru lei.
Analiştii estimează că scăderea dobânzii de politică monetară va continua şi pe parcursul anului viitor, urmând să ajungă la un nivel de 3%, la sfârşitul lui 2015.
După şedinţa CA al BNR din iulie, Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, a subliniat că, în viitor, la deciziile privind dobânda cheie, se va ţine cont că dobânzile la depozite au ajuns real negative în multe ţări, iar băncile locale se grăbesc să reducă dobânzile la economii, nu la credite, atunci când BNR operează reduceri ale dobânzii de politică monetară: "Trăim într-o perioadă în care în multe ţări are loc o represiune financiară. Cel care economiseşte este într-un fel penalizat cu dobânzi real negative. Personal - şi am văzut că majoritatea membrilor CA, ca să nu spun toţi, împărtăşesc acest punct de vedere - nu văd deloc necesară, ca să nu spun că mi se pare neeficient sau chiar periculos, o alunecare în direcţia în care şi România să descurajeze economisirea. Este un punct de vedere foarte important în deciziile noastre viitoare, mai ales că ştim, că băncile, dacă noi vom mişca rata de politică monetară, primul lucru pe care îl fac este să reducă rata dobânzii la depozite, nu la credite".
Guvernatorul a reamintit că instituţiile financiare au trecut printr-un proces dureros de ajustare atunci când băncile mamă au limitat liniile de finanţare, dar că acest proces a condus la o echilibrare a raportului dintre depozite şi credite.
Banca Naţională a României recomandă băncilor comerciale să nu reducă dobânzile la depozite, ca urmare a deciziei de diminuare a dobânzii de referinţă.
În ceea ce priveşte creditarea, şeful BNR îndrumă băncile să lucreze împreună cu clienţii la identificarea unor proiecte viabile.
Mugur Isărescu a spus: "Decizia (n.r. de reducere a dobânzii cheie) nu am luat-o uşor şi unul dintre principalele motive este o potenţială reacţie a băncilor comerciale de a coborî, în primul rând, dobânzile la partea de economisire, la depozite. Nu încurajăm acest lucru sub nicio formă. (...) Solicităm băncilor să aibă viziune de data aceasta, să se apropie de clienţi, să-şi întărească baza de creditare şi să lucreze împreună cu clienţii la găsirea de proiecte viabile. Chestia asta că nu sunt proiecte în România pare mai degrabă o scuză. Este şi datoria lor să creeze business adevărat dacă lucrează cu clienţii".
Guvernatorul BNR a mai subliniat că datele privind inflaţia "arată chiar bine".
Prognoza de inflaţie oferă spaţiu pentru o nouă reducere a dobânzii- cheie, dar o decizie va depinde mult mai mult de contextul internaţional şi de fluxurile de capital, după experienţa ultimelor luni, în care criza din Ucraina a suprins prin intrări mari de capital în România, potrivit lui Mugur Isărescu.
Acesta a subliniat: "Dacă vă uitaţi la noua proiecţie de inflaţie s-ar putea să mai fie (n.r. loc de reducere). Dar noi am avut şi avem reţineri, probabil că vă amintiţi că noi am spus la începutul anului că 3,5% este un nivel pe care ne simţeam confortabili. A intervenit această evoluţie mult mai avantajoasă, semnificativ mai avantajoasă a inflaţiei pe plan intern, categoric şi datorită unor influenţe externe, în Europa mişcarea preţurilor este deja definită ca o inflaţie scăzută şi de durată. În plus, avem un mediu internaţional cu particularităţi. Este categoric ceva deosebit faţă de ce am gândit la începutul anului. Ştiţi că după criza din Turcia au fost ieşiri de capitaluri. Uitaţi că suntem la jumătatea anului, realitatea crizei ucrainene este, până acum, alta, nu suntem siguri pe ea, mai degrabă incertitudine decât certitudine, a la longue, ca să spun aşa, dar pe termen scurt, am asistat la intrări destul de importante de capitaluri şi presiuni de apreciere a cursului".
• Lazea: "Cheia creşterilor salariale este în educaţie"
Ţara noastră îndeplineşte, pentru prima dată, toate cele cinci criterii nominale necesare pentru adoptarea euro, inclusiv inflaţia, şi stă foarte bine şi la criteriile de convergenţă reală către zona euro, însă pe termen lung există riscuri care pot deteriora această situaţie, a declarat Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale a României, citat de Agerpres.
Oficialul BNR susţine că toţi factorii care contribuie la formarea Produsului Intern Brut potenţial, respectiv capitalul, forţa de muncă şi productivitatea, sunt în degradare.
În opinia lui Aurelian Dochia, pentru a remedia această situaţie, putem acţiona pe termen lung (5-10 ani), "dacă vom avea strategie şi răbdare".
"Dacă, în schimb, se va prelungi situaţia de acum, vom rămâne în urmă şi ne vom îndepărta de media europeană", ne-a precizat domnia sa, subliniind: "Produsul Intern Brut este rezultatul activităţii economice, factorii de producţie care stau la baza obţinerii rezultatului final fiind capitalul, forţa de muncă şi productivitatea. În ceea ce priveşte munca, factorii demografici au o influenţă puternică - prin crerşterea numărului pensionarilor şi reducerea numărului tinerilor apţi de muncă. În acelaşi timp, calitatea slabă a celor care muncesc, pentru că şcoala nu mai reuşeşte să-i pregătească pe tineri (sunt sectoare care nu găsesc personal pregătit), este un factor care influenţează în mod negativ domeniul muncii. Faptul că nu mai avem intrările de capital din anii trecuţi şi că investiţiile care se fac nu se fac în direcţia bună (s-a investit în mall-uri în loc să se investească în sectoare cu productivitate pe termen lung) influenţează în mod negativ PIB-ul".
Analistul economic susţine că, pe termen scurt, nu se poate face nimic, ţara noastră rămânând, deocamdată, tot la mâna destinului şi depinzând de evoluţiile internaţionale.
Radu Crăciun consideră că o creştere economică nu poate fi sustenabilă fără investiţii pe termen lung în infrastructură:
"Este nevoie de o strategie de dezvoltare sustenabilă a ţării, cu o orientare la bază care să traverseze ciclurile electorale, obiectivul trebuind să fie mai mare de patru ani, cât este durata unui mandat".
Valentin Lazea consideră că, pentru redresarea capitalurilor, este nevoie de accelerarea absorbţiei fondurilor europene şi de măsuri de stimulare a investiţiilor străine directe, forţa de muncă necesită politici pro-nataliste şi de imigrare eficiente, productivitatea neputând creşte fără o reformă de substanţă în educaţie.
"Riscurile nu sunt pentru viitorul imediat, unu-doi ani, ci sunt pentru o perioadă mai îndelungată, pe termen mediu şi lung, şi aceste riscuri derivă din faptul că ingredientele, factorii care intră în alcătuirea Produsului Intern Brut potenţial, sunt în deteriorare".
Capitalul care a intrat sub forma investiţiilor străine directe în ultimii cinci ani este mult mai mic decât capitalul din perioada 2004-2008, a precizat reprezentantul BNR.
Valentin Lazea a subliniat: "Dacă investiţiile străine în perioada 2004-2008 au fost, în medie, de 7,3 miliarde de euro anual, în perioada 2009-2013 au fost, în medie, de 2,5 miliarde de euro pe an. Cu alte cuvinte, cu aproape 5 miliarde de euro pe an mai puţin sau, cumulat pe cinci ani, cu 25 de miliarde de euro mai puţin şi asta nu se va corija prea repede, deoarece apetitul străinătăţii pentru a investi în economii emergente ca România este scăzut. Ar fi putut să compenseze această lipsă de 5 miliarde de euro pe an o absorbţie perfectă, sau măcar mai bună, a fondurilor europene, dar vedem că nu este cazul. (...) Al doilea factor, forţa de muncă, este în scădere accentuată. Puţină lume a remarcat că generaţiile născute între 1986 şi 1990, care au împlinit 18 ani şi au intrat în câmpul muncii exact în perioada despre care vorbeam, 2004-2008, erau, în medie, 360.000 de nou născuţi pe an. În perioada 1991-1995, generaţiile de nou născuţi au fost de 250.000 în medie, pe an. Aceştia au intrat în câmpul muncii în 2009-2013. Aşadar, iată o pierdere de 110.000 nou intraţi în câmpul muncii în fiecare din aceşti ani, deci jumătate de milion din cei cinci ani cumulaţi, numai din natalitate, ca să nu mai vorbim de emigraţie şi aşa mai departe".
În ceea ce priveşte productivitatea, aceasta este foarte mult influenţată de nivelul educaţiei, a menţionat Lazea: "Performanţele şcolii româneşti sunt din ce în ce mai proaste, nu mai bune. La testul PISA din 2012 (n.r. realizat de OECD), din 65 de ţări intervievate, România s-a situat pe locul 45 la matematică, 49 la ştiinţe şi pe locul 50 la citire şi înţelegere, ceea ce înseamnă că oamenii în ţara asta nici măcar nu înţeleg despre ce se vorbeşte în propoziţie, ceea ce este de-a dreptul dramatic, fapt pentru care trebuie să mulţumim televiziunilor private şi altor «surse de educaţie». Deci, productivitatea este strâns legată de aceste elemente. Cât timp vom avea o populaţie cu structura educaţională de care am vorbit, nici nu ne putem compara cu salariile din Vestul Europei. Pentru că firmele vor plăti în funcţie de productivitate. Acesta este adevărul trist pe care nimeni nu vrea să îl recunoască. Deci, cheia creşterilor salariale este în educaţie".
Una dintre soluţiile pentru creşterea capitalului este crearea unui mediu mai atractiv pentru investitorii străini, respectiv realizarea infrastructurii, funcţionarea juridicului, predictibilitate financiară şi fiscală, dar şi întărirea pieţei de capital.
"Este foarte important ca Bursa de Valori Bucureşti să avanseze de la stadiul actual de piaţă de frontieră la stadiul de piaţă emergentă. Pentru că, în momentul în care acest lucru se va întâmpla, toate fondurile de investiţii din lume vor fi obligate să includă România în portofoliu şi asta va însemna, după unele estimări, o creştere cam de 10 ori a volumului tranzacţiilor pe bursa românească".
1. fără titlu
(mesaj trimis de Diriginte (nu de santier) în data de 05.08.2014, 11:08)
oamenii în ţara asta nici măcar nu înţeleg despre ce se vorbeşte în propoziţie, ceea ce este de-a dreptul dramatic, fapt pentru care trebuie să mulţumim televiziunilor private şi altor «surse de educaţie».......
Atata timp cat in parlamentul Romaniei intra afaceristii (adica cei care "contribuie") iar ecranele televizoarelor sunt umplute seara de seara de catre despuiate si baieti mistocari, nu putem avea nicio pretentie de a evolua.
2. fără titlu
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 05.08.2014, 17:59)
" factorii care contribuie la formarea Produsului Intern Brut potenţial, respectiv capitalul, forţa de muncă şi productivitatea, sunt în degradare." Or fi fiind, nu zic ca nu, desi e discutabil. Capital este este cum n-a mai fost vreodata; umbla de nebun pe toate drumurile si prin toate colturile lumii. Forta de munca este mult, mult excedentara; milioane de romani, seva fortei de munca a tarii, au fugit cu ochii iesiti din orbite, ingroziti ca de molima, de prapadul din tara. Productivitatea este un indicator de sinteza rezultat din intilnirea fericita a capitalului cu forta de munca si cu ideile binecuvintate. Lumea, in cea mai mare parte a ei se plinge de stagnare, si se pare ca ceea ce lipseste, la noi si aiurea, sunt ideile novatoare.
"A horse! A horse! My kingdom for a horse!"