Deciziile politice trebuie luate în interesul tuturor cetăţenilor, nu doar a membrilor de partid

Confederaţia Naţională Sindicală "Cartel ALFA" a luat act cu îngrijorare de fapt că actuala coali la începutul discuţiilor interne referitoare la politica fiscală, în absenţa unei dezbateri publice şi, după toate aparenţele, fără să aibă în vedere interesele majorităţii cetăţenilor, conform unui comunicat remis redacţiei.

Conform comunicatului, este de remarcat că decidenţii politice ignoră câteva aspecte esenţiale:

• Membrii partidelor nu decât cel mult 10% dintre cetăţeni, în consecinţă, consultările interne privind subiecte precum politica fiscală a statului nu pot reprezenta aşteptările majorităţii cetăţenilor;

• Toate ţările dezvoltate, precum SUA, Germania, Franţa, au un sistem de fiscalitate bazat pe impozitarea progresivă a veniturilor, tocmai pentru realizarea contractului social dintre cetăţean şi stat şi a unei justiţii sociale;

• În ultimii ani, cinci ţări din Europa de Sud-Est au renunţat la taxa unică şi au trecut la un sistem de taxare progresivă: Cehia, Letonia, Lituania, Serbia şi Muntenegru

• Prin aderarea la Uniunea Europeană România a subscris la o economie socială de piaţă , prevedere în tratatele sale, care se bazează pe:

- întâietatea participării actorilor sociali, a persoanei şi a obiectivelor sociale asupra capitalului

- apărarea şi aplicarea principiului solidarităţii şi al responsabilităţii;

- comuniunea între interesele utilizatori şi interesul general;

- alocarea celor mai mari pârţi a valorii adăugate rezultate din activitatea economică pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă şi de furnizare de servicii cetăţenilor în conformitate cu interesul general.

• distribuţia creşterii economice în Uniunea Europeană este de 47% către cetăţean şi 41.9% către capital, când în România această distribuţie este complet debalansată, cu un raport inversat: adică 56% din PIB merge către capital (angajator) şi 35% către cetăţean ( compensaţia lucrătorilor) ( Date Eurostat ). Mai mult decât atât, aşa cum arată şi date Eurostat, în ultimele două decenii compensaţia salariaţilor a pierdut 4.6 pp din PIB-ul naţional, care s-au dus în partea de capital (majorare cu 5.6 pp).

Din informaţiile publice până acum, se poate contura intenţia guvernanţilor de a relua politicile fiscale nefericite ale anului 2000-2005, în care pragul maxim de impozitare a fost aplicat la nivelul salariului mediu pe economie. This tendinţă se observă şi în modalitatea în care se aplică astăzi facilităţi fiscale pentru bonuri de valoare.

În plus, propunerea unui sistem fiscal cu numai două praguri, în care al doilea prag (cel maximal) să fie aplicat de la un nivel atât de scăzut al veniturilor, ratează complet scopul progresiv:

• introducerii unor trepte progresive de impozitare,

• realizarea justiţiei sociale şi

• reducerea inegalităţilor.

Cele mai multe sisteme de impozitare progresivă între trei şi cinci trepte de impozitare, cu valoare maximă de impozitare aplicată doar la partea de venituri care depăşeşte un câştig de cel puţin 4-5 ori valoarea salariului mediu naţional.

Acest lucru permite crearea clasei de mijloc, factorul de stabilitate naţională.

Concluzia pe care o indică informaţiile până acum este că decidenţii politice nu doresc decât să protejeze veniturile proprii şi nu crearea unui sistem fiscal care să realizeze justiţia socială.

CNS Cartel ALFA solicită demararea unei dezbateri privind sistemul fiscal şi distribuirea sarcinilor fiscale între capital şi cetăţean, în care toate segmentele publice societăţii civile să fie implicate, alături de partenerii sociali (confederaţii sindicale reprezentative şi confederaţii patronale reprezentative), de Academia Română şi institutul de cercetare.