Deconspirarea securiştilor, atât cât vor serviciile

Numărul mare de ofiţeri de informaţii care se găsesc şi astăzi în rândul oamenilor politici va influenţa decisiv modul în care se va face deconspirarea foştilor securişti, crede Cozmin Guşă, amintind că "cea mai mare parte din oamenii politici care sunt ofiţeri de informaţii au fost ofiţeri acoperiţi şi înainte de 1989".

Ofiţerii acoperiţi care sunt parlamentari "sunt de două ori penali" în opinia deputatului Guşă deoarece "au minţit că nu au fost informatori sau agenţi şi, deşi sunt ofiţeri acoperiţi, ei au candidat la alegeri, ceea ce este interzis de lege".

Dacă ai făcut parte din Serviciile Secrete şi vrei să candidezi la o funcţie publică, trebuie să fii trecut în rezervă, "aşa cum a făcut Talpeş", afirmă Cozmin Guşă, "însă Talpeş a făcut acest lucru doar formal".

Cu toate acestea, actualele servicii speciale nu îi pot deconspira pe politicienii duplicitari deoarece s-ar autodizolva, ne-a spus Cozmin Guşă, adăugând că "acest lucru nu şi-l pot permite", ceea ce înseamnă că deconspirarea se va afla mereu într-un cerc vicios.

• Deconspirarea urmează interesele de partid

În opinia lui Cozmin Guşă, numărul parlamentarilor care au făcut poliţie politică poate depăşi chiar şi cifra de 200, ceea ce înseamnă că proporţia foştilor securişti s-ar putea apropia de 50% din numărul total de parlamentari ai ţării (aproximativ 460). Deconspirarea acestora este împiedicată, pe de o parte de serviciile secrete, iar pe de altă parte de partidele care au astfel de personaje în structuri, spune liderul PIN.

"Azi, în afară de PC, toate partidele au reprezentanţi în CNSAS", spune Cozmin Guşă, "dar conservatorii sunt interesaţi în privinţa lui Constantin Negulescu, UDMR în privinţa lui Gyorgy Frunda, cu potenţiale interpretări la Marko Bela, PRM în privinţa lui Corneliu Vadim Tudor". Ca să sublinieze întinderea puterii "serviciilor", chiar şi în timpurile noastre, Guşă aminteşte paradoxul prin care Vadim a scăpat, în 2004, să fie declarat drept informator al Securităţii prin votul în CNSAS al reprezentantului...UDMR. Şeful PIN mai menţionează că PSD îi va avea pe Rodica Stănoiu şi Şerban Mihăilescu drept primii săi reprezentanţi puşi în discuţie despre raporturile lor cu Securitatea (n.r.: Rodica Stănoiu a demisionat, ieri, din PSD).

• Scandalul securiştilor, replică la scandalul în jurul retragerii trupelor noastre din Irak

Cozmin Guşă susţine teoria că, în notoria dispută dintre Palatul Victoria şi Cotroceni, Premierul Tăriceanu şi Preşedintele Băsescu se întrec să "fure startul" în lansarea de subiecte incendiare. "Tăriceanu a fost mai şmecher şi a furat startul în privinţa retragerii trupelor din Irak", spune Guşă, deşi era clar că vor apărea discuţii şi pe plan european privind prezenţa României acolo, iar Băsescu ar fi urmat să spună ceva în privinţa asta", crede Cozmin Guşă.

Pe de altă parte, "Băsescu a adunat CSAT-ul şi a venit cu problema desecretizării dosarelor şi a arhivei Dunărea", "furând startul" pe subiect, după cum se exprimă Cozmin Guşă.

Domnia sa spune că, oricum, desecretizarea dosarelor securiştilor era presată de Uniunea Europeană: "Chiar dacă nu a fost inserată drept condiţie oficială pentru integrarea noastră - că nu se putea", explică Guşă, "totuşi, parlamentarilor europeni le repugnă ideea că, după integrarea României, vor sta în Parlament cot la cot cu securiştii lui Ceauşescu...".

Aşa că, în orice caz, deconspirarea securiştilor trebuia declanşată în România, înainte de 1 ianuarie 2007 - data integrării, conchide Guşă.

Nici preşedintele Băsescu nu este complet străin de relaţii cu Securitatea. Cozmin Guşă ne-a declarat: "În 2004 când Traian Băsescu a candidat la Primărie şi a fost acuzat de Mugur Ciuvică de faptul că a fost informator, mi-a spus că a avut legături cu Securitatea şi că semna rapoarte cu numele lui, dar că nu a turnat niciun membru al echipajului". Guşă ne-a menţionat că înclină să-l creadă pe Băsescu. Deşi Preşedintele a afirmat în numeroase rânduri că dacă va avea propriul dosar îl va face public, Cozmin Guşă crede că "Traian Băsescu greşeşte când nu face eforturi el, personal, pentru a-şi găsi propriul dosar". Actualele legături ale Preşedintelui cu Serviciile Secrete sunt foarte puternice, potrivit declaraţiilor deputatului Guşă, pentru că inclusiv "viitorii şefi ai serviciilor secrete care îi vor înlocui pe cei care şi-au dat demisia după fuga lui Hayssam vor fi nişte persoane fidele domnului Băsescu".

• Muşamalizarea unor dosare - operată de Preşedinte şi Premier

Cozmin Guşă a reamintit faptul că, despre o serie de scandaluri politice din trecutul apropiat, nimeni nu mai vrea să vorbească în prezent, de pildă, dosarul privind fraudarea alegerilor în 2004 sau cel al stenogramelor PSD.

"În 2004 a existat o plângere penală depusă la Parchet de Băsescu şi Tăriceanu care semnala fraudarea alegerilor", spune Cozmin Guşă, adăugând că "nu s-a mai făcut nimic de atunci, iar procurorii au decis în acest caz neînceperea urmăririi penale". Preşedintele PIN a mai spus că "Botoş (n.n. procuror general la acea vreme) l-a sunat pe Băsescu şi a înţeles că subiectul < nu mai este de interes >; şi urmarea a fost că nu au fost audiaţi nici măcar cei care au făcut reclamaţii (adică chiar Preşedintele şi chiar Premierul ţării!), ce să mai vorbim de vinovaţi!".

Motivul pentru care a fost păs-trată tăcerea în acest caz este că "dacă s-ar fi constatat fraudarea alegerilor, se devoalau procedurile prin care se fraudează alegerile în România de 16 ani şi ar fi trebuit să se organizeze alegeri anticipate pentru Parlament şi Preşedinte", opinează Cozmin Guşă.

Domnia sa afirmă: "Atunci când am vrut să organizez o comisie parlamentară pentru cercetarea fraudării alegerilor, niciun grup parlamentar nu a vrut să participe, după care am depus plângere penală la Parchet pentru cercetarea cazului, dar nu s-a întâmplat nimic". Deputatul Cozmin Guşă conchide: "Este imoral să nu lămureşti acea nebuloasă prin care au fost câştigate alegerile în 2004".

Aceeaşi tăcere planează şi asupra scandalului stenogramelor, spune Cozmin Guşă, deşi "toate acele discuţii cuprinse în interiorul stenogramelor PSD pot deveni un instrument de şantaj".

• Arhiva "Dunărea" poate ascunde o parte din marii îmbogăţiţi de după "90

Căderea comunismului a însemnat pentru anumite persoane însuşirea unui capital imens de pe urma întreprinderilor acoperite ale Securităţii, spune Guşă care susţine că dosarul "Dunărea" conţine o serie de documente economice care arată cum au acţionat întreprinderile acoperite ale Securităţii pentru însuşirea unor profituri care trebuiau să ajungă la stat.

Cozmin Guşă spune că "atunci când statul producea un bun pe care dorea să îl vândă unei companii din alt stat, avea ca intermediari aces-te întreprinderi care cumpărau produsele de la stat şi le vindeau mai departe statului străin". Guşă spune că aceste întreprinderi reţineau un comision, iar, în 1989, "banii din export n-au mai ajuns la stat şi există bănuieli că au fost opriţi de aceste întreprinderi". Exemple de asemenea întreprinderi ar fi "Crescent", "Tehnoimportexport" sau "Vitrocim".

Desecretizarea acestui dosar a mai fost încercată în 2000, de Emil Constantinescu, însă Ion Iliescu a închis dosarul, potrivit lui Guşă, iar acum Traian Băsescu doreşte reanalizarea lui.