Deficitul de încasare a TVA la nivelul Uniunii Europene este în creştere

Forvis Mazars comentează că la finalul anului 2024, Comisia Europeană a publicat raportul privind deficitul de încasare a TVA (VAT Gap) pentru anul 2022, iar la nivelul UE, gradul de colectare a scăzut cu aproximativ 0,4%, deficitul crescând de la 6,6% în 2021 la 7% în 2022, potrivit unui comunicat emis redacţiei.

Totuşi, dacă analizăm veniturile încasate din TVA, acestea au crescut în 2022 cu aproximativ 109 miliarde de euro comparativ cu 2021. Această creştere se datorează în mare parte relaxării restricţiilor impuse în timpul pandemiei COVID-19. Companiile, în special cele din sectoarele puternic afectate, precum ospitalitatea şi serviciile, şi-au reluat activitatea în condiţii normale, ceea ce a dus la o creştere a veniturilor din TVA pentru statele membre.

Cele mai mici deficite de încasare a TVA în 2022 au fost înregistrate în Cipru (-0,7%), Portugalia (1,3%) şi Irlanda (1,6%). La polul opus, cele mai mari deficite au fost observate în Slovacia (14,6%), Malta (25,9%) şi România (30,6%). Din punct de vedere al valorii nominale a deficitului de încasare a TVA (VAT Gap), Italia conduce clasamentul cu 16,3 miliarde de euro, urmată de Germania (12,9 miliarde de euro) şi Franţa (12,8 miliarde de euro). Cele mai mici deficite nominale de TVA au fost înregistrate în Cipru (-18 milioane de euro), Estonia (152 milioane de euro) şi Luxemburg (184 milioane de euro).

"În 2022, România a continuat să conducă clasamentul UE privind decalajul de încasare a TVA din punct de vedere procentual, în ciuda unei scăderi de 4,2% faţă de anul anterior. Ţara pierde în continuare aproximativ o treime din TVA-ul care ar trebui colectat, iar în 2022, valoarea nominală a acestor pierderi a depăşit pragul de 8 miliarde de euro.

După 10 ani consecutivi în care deficitul de încasare a TVA a depăşit 30%, România intră pentru prima oară pe un trend descendent, marcând o scădere semnificativă a acestuia. Reamintim faptul că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) include un pachet de măsuri prin care Ministerul Finanţelor şi-a asumat cea mai amplă reformă a administraţiei fiscale, bazată pe digitalizare. Obiectivul este reducerea deficitului de colectare a TVA cu 5 puncte procentuale până în 2026, comparativ cu 2019, când acesta era de 34,7%. Astfel, România ar trebui să ajungă la un deficit de colectare de 29% în 2026.", a menţionat Bianca Vlad, Tax Partner, Forvis Mazars în România.

Momentan, această scădere nu poate fi atribuită în totalitate măsurilor de digitalizare fiscală adoptate de autorităţile române. Totuşi, având în vedere angajamentul ferm al ANAF şi al Ministerului de Finanţe de a reduce considerabil deficitul de încasare şi calendarul de implementare al acestor măsuri, ne aşteptăm ca rezultatele să fie reflectate în raportul VAT Gap care va fi publicat anul viitor, pentru anul 2023. În acel raport, vor fi vizibile efectele implementării sistemelor RO e-Factura şi RO e-Transport, precum şi ale raportării SAF-T.

"Printre măsurile implementate în 2022, reamintim: obligaţia de raportare în sistemul naţional de facturare electronică (RO e-Factura), introdusă începând cu 1 iulie 2022 pentru tranzacţiile din relaţiile B2G şi B2B, desfăşurate cu bunuri cu risc fiscal ridicat. De asemenea, a fost introdusă obligaţia de raportare a transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal, efectuate pe teritoriul naţional, în sistemul naţional de monitorizare RO e-Transport, tot începând cu 1 iulie 2022. Nu în ultimul rând, începând cu 1 ianuarie 2022, marii contribuabili au fost obligaţi să depună declaraţia SAF-T (Standard Audit File for Tax), însă, având în vedere perioada de graţie acordată de autorităţi, această obligaţie a devenit efectivă începând cu 2023.", a menţionat Miruna Cîrstea, Tax Manager, Forvis Mazars în România.

În plus, ANAF şi Ministerul Finanţelor au continuat procesul de reducere a deficitului de colectare a TVA, prin conturarea bazei legale care a permis instituirea sistemelor de digitalizare fiscală. În cazul sistemului RO e-Factura, acesta a fost extins începând cu 2025 şi pentru relaţia B2C, în timp ce pentru relaţia B2B a fost obţinută o derogare specială din partea Comisiei Europene, iar la acest moment facturarea între persoane impozabile stabilite în România se desfăşoară exclusiv prin sistemul RO e-Factura. Mai mult, în sistemul RO e-Transport trebuie acum raportate şi transporturile rutiere internaţionale de bunuri, iar SAF-T a fost extins pentru toate categoriile de contribuabili, inclusiv pentru cei nerezidenţi, pentru care obligaţia de raportare a intrat în vigoare în acest an.

"RO e-TVA este cea mai nouă măsură de digitalizare implementată începând cu 1 august 2024 de către ANAF şi Ministerul Finanţelor, menită să completeze sistemele deja existente şi să reducă şi mai mult deficitul de colectare a TVA. În acest sens, contribuabilii vor primi un decont de TVA precompletat de către administraţia fiscală, cu informaţiile declarate în RO e-Factura, RO e-Transport, SAF-T etc., iar diferenţele sesizate între decontul depus de contribuabil şi decontul e-TVA vor trebui justificate.", a menţionat Iosif Coman, Tax Senior Consultant, Forvis Mazars în România.

În concluzie, România face eforturi semnificative pentru atingerea scopului de reducere a deficitului de încasare a TVA. Rămâne totuşi de văzut modul în care toate aceste sisteme şi măsuri vor produce rezultate şi vor conduce la o creştere semnificativă a încasărilor din TVA.

Specialiştii Forvis Mazars vor urmări în continuare demersurile autorităţilor în vederea creşterii încasărilor bugetare, precum şi efectele pe care acestea le vor avea asupra mediului de afaceri, care, pe termen scurt, trebuie să facă faţă unor provocări fără precedent.