Deficitul fiscal pune la încercare răbdarea pieţelor financiare internaţionale

Pieţele financiare s-ar putea să-şi piardă răbdarea faţă de deficitul fiscal ridicat al României, a avertizat Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, menţionând că planul pe şapte ani de reducere a deficitului riscă să fie prea lent pentru unii investitori, relatează Reuters.

Menţionăm că, potrivit execuţiei bugetare la 10 luni, publicată ieri de Ministerul Finanţelor, avem un deficit bugetar de 109,42 miliarde lei, respectiv 6,19% din Produsul Intern Brut faţă de deficitul de 62,81 miliarde lei, respectiv 3,91% din PIB aferent celor zece luni ale anului 2023.

Jurnaliştii de la Reuters arată că alegerile prezidenţiale şi parlamentare vor duce şi ele creşterea cheltuielilor publice, fapt ce va determina un deficit situat în jurul a 8% din PIB, la finalul anului 2024. La sfârşitul lunii trecute, Guvernul a trimis Comisiei Europene un plan de reducere a deficitului sub pragul de 3% din PIB în şapte ani, document pe baza căruia agenţiile de rating şi analiştii anticipează că de anul viitor vom asista la creşteri de taxe. Având în vedere că România are unele dintre cele mai mici taxe din Europa, există potenţial pentru creşterea veniturilor pentru susţinerea bugetului, a spus Daniel Dăianu, fără a preciza dacă aceasta va implica taxe mai mari sau îmbunătăţirea colectării taxelor.

"Nu este o misiune imposibilă, dar va fi extrem de dificilă", a declarat Daniel Dăianu la o conferinţă în Budapesta despre planurile fiscale ale României, citat de Reuters. "Şapte ani pare o perioadă rezonabilă, dar nu am informaţii despre răbdarea pieţelor. Dacă nu suntem prudenţi, pieţele financiare ne vor forţa. Dacă facem greşeli mari, vom fi pedepsiţi", a spus preşedintele Consiliului Fiscal în cadrul aceluiaşi eveniment.

Cu toate acestea, Dăianu a menţionat că datoria publică a României, la 50% din PIB, rămâne "gestionabilă", iar apartenenţa la UE şi fondurile de coeziune oferite statelor mai sărace din blocul comunitar joacă un rol semnificativ în stabilitatea economică.

Luna aceasta, Comisia Europeană a estimat că deficitul bugetar al României va rămâne în jur de 8% din PIB în următorii doi ani, dacă politicile rămân neschimbate, parţial din cauza costurilor reformei pensiilor şi a creşterii plăţilor dobânzilor. Oficialii de la Bruxelles susţin că nu pot lua în considerare măsurile propuse de reducere a deficitului de către România din octombrie, deoarece acestea sunt insuficient detaliate. Mai mult, economiştii de la Goldman Sachs spun că reacţia împotriva partidelor tradiţionale la alegerile prezidenţiale din România ar putea complica eforturile de control al deficitului.