Deficitul pensiilor, în afara deficitului bugetar

• Ţara noastră şi Polonia vor cere instituţiilor europene scoaterea deficitului de pensii din deficitul bugetului general consolidat

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, ieri, că ţara noastră va solicita instituţiilor europene să accepte scoaterea deficitului fondului de pensii din deficitul bugetului general consolidat.

Şeful statului a făcut acest anunţ în cadrul unei conferinţe de presă comună susţinută cu omologul său polonez, Bronislaw Komorowski, aflat în vizită oficială la Bucureşti.

Traian Băsescu a declarat, citat de Mediafax: "Mandatul demnitarilor români care abordează problemele de stabilitate fiscală la nivel european şi naţional, în discuţiile cu Bruxelles-ul, este extrem de limpede: să încercăm să scoatem din deficitul bugetului de stat (n.r. - bugetul general consolidat), deficitul generat de bugetul de pensii. Apreciem că fără această abordare vom avea probleme în a ne asigura resurse pentru propria dezvoltare şi ar fi incorect ca ţări care încearcă implementarea unui sistem modern, cu fonduri private de pensii, să fie penalizate exact pentru că au adoptat un sistem modern, care a contribuit şi el la crearea deficitelor la fondul de pensii".

Preşedintele Băsescu a susţinut că şi Polonia se va ralia la acest demers şi şi-a exprimat speranţa că va fi găsită înţelegerea necesară la nivelul Consiliului European şi al Parlamentului European: "Sperăm ca la nivelul Consiliului European şi la nivelul Parlamentului European să se înţeleagă acest lucru. Voi fi foarte deschis: şi vechi state membre ale UE au deficite uriaşe ale fondurilor de pensii. Cred că vom reuşi să coagulăm o majoritate critică, în aşa fel încât subiectul să fie foarte serios abordat la nivelul Consiliului European. Oricum, Polonia şi România vor susţine această abordare a eliminării din deficitul de stat a deficitului fondului de pensii".

Preşedintele Bronislaw Komorowski a susţinut că este important ca UE să susţină reforme de sistem, chiar şi dificile, ale ţărilor care au aderat la UE recent şi care au ales soluţii moderne: "O astfel de soluţie a fost reprezentată şi de fondurile des-chise de pensii. În ceea ce priveşte calcularea sau necalcularea lor în datoria publică, este o chestiune decisivă care ne dă un imbold sau ne des-curajează să continuăm aceste reforme".

• Parteneriat strategic româno-polon

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, că i-a solicitat preşedintelui Bronislaw Komorowski sprijinul Poloniei pentru ca aderarea României la spaţiul Schengen să fie în conformitate cu Tratatul de aderare şi condiţiile convenite la intrarea în UE. Traian Băsescu a declarat: "Principalul obiectiv al primei părţi a discuţiei noastre a fost semnarea planului de acţiune, rezultat din decizia comună a unui parteneriat strategic. Planul de acţiune vizează politicile de securitate, afaceri europene, securitate în vecinătatea estică, cooperare militară inclusiv în industria de apărare, securitate energetică, schimburi economice, spaţiu de libertăţi, securitate şi justiţie". De asemenea, urmează să fie organizat un forum economic româno-polon.

• Cerem lămuriri privind relaţia Georgiei cu NATO

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, că documentul elaborat de secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, care urmează să fie adoptat la summit-ul NATO de la Lisabona, satisface, în linii mari, exigenţele ţării noastre, dar că speră la îmbunătăţirea unor nuanţe. Traian Băsescu a declarat, după convorbirile cu omologul său polonez: "În linii mari, dacă ar rămâne aşa, documentul satisface exigenţele României şi ale Poloniei." Băsescu a precizat că joi se va întâlni, la Bruxelles, cu secretarul general NATO: "Nu înţelegem de ce Georgia e doar un partener, de unde la summit-ul de la Bucureşti era o ţară cu o perspectivă de integrare imediată în NATO. Dorim să clarificăm acest lucru".