DELOITTE: Cum pot companiile să prevină frauda în contextul inflaţionist actual?

În prezent, lumea se confruntă cu un nivel ridicat al inflaţiei, care afectează semnificativ regiunea Balcanilor, precum şi întreaga economie europeană şi cea americană. În octombrie 2022, în Uniunea Europeană (UE), rata inflaţiei a variat între 7,1% (Franţa) şi 22,5% (Estonia), potrivit datelor publice recente. Comparativ cu datele înregistrate în anii anteriori, acestea sunt valori cu un impact semnificativ. Astfel de condiţii se reflectă şi în viaţa de zi cu zi a consumatorilor, precum şi în deciziile strategice ale companiilor.

Efectele contextului inflaţionist actual asupra mediului de afaceri sunt multiple. Creşterea riscului de apariţie a fraudelor şi a corupţiei se numără printre provocările cărora organizaţiile trebuie să le acorde o atenţie şi mai mare decât înainte. Riscul de fraudă în cadrul unei organizaţii poate apărea sub diferite forme şi în diverse departamente, cum ar fi achiziţii, vânzări, marketing, financiar-contabil, logistic sau chiar în cel de salarizare şi resurse umane.

• Care sunt schemele tipice de fraudă care apar în perioade economice marcate de turbulenţe?

În astfel de perioade turbulente din punct de vedere economic, unele dintre fraudele interne pot fi descoperite. În decurs de trei-şase luni, unele tipare de fraudă devin vizibile pentru departamentele de control din cadrul organizaţiei. În astfel de situaţii, fraudele constau în sustrageri de produse care se află pe stoc, scheme Ponzi, deturnări de active etc. Un sistem solid de management al riscului poate contribui la detectarea din timp a acestor nereguli.

Unul dintre efectele unei economii marcate de turbulenţe este înrăutăţirea situaţiei financiare a unor angajaţi, a unor membri ai echipei de management sau chiar a proprietarilor companiei. Unele dintre aceste persoane ar putea recurge la escrocherii (defrauding), care se referă la tranzacţii fraudulente ce implică scurgeri de bani, falsificarea situaţiilor financiare, fraude legate de achiziţii sau în relaţia cu furnizorii etc. De asemenea, atunci când unele persoane recurg la aceste tipuri de fraudă, ele au tendinţa de a încerca să comită acte de corupţie sau de a folosi scheme de relansare. Astfel de comportamente imorale pot fi detectate prin acţiuni de prevenţie, cum ar fi politici şi modalităţi stricte de control.

Nu există o reţetă anume pe care echipele de management o pot aplica pentru prevenirea şi stoparea acţiunilor frauduloase, procesul decizional în acest sens ţine mai degrabă de evaluarea businessului în vederea identificării riscurilor de fraudă la care compania este expusă şi investirea în resursele necesare pentru combaterea acestora.

• Cum pot companiile să prevină astfel de situaţii?

Primii paşi pentru a diminua riscul de apariţie a fraudei şi a faptelor de corupţie sunt crearea unui program intern eficient de prevenire şi detectare a fraudei în organizaţie, care să includă zonele de risc, indicatorii de acţiuni frauduloase şi măsuri de diminuare a riscurilor, crearea de proceduri şi politici interne privind guvernanţa corporativă, precum şi înfiinţarea unei linii sigure de avertizare de integritate. Canalul intern de raportare anonimă are nevoie de mai mult decât o simplă implementare de succes: promovarea internă a acestuia este importantă pentru ca angajaţii companiei să se simtă în siguranţă atunci când îl folosesc. Un astfel de program este benefic şi pentru consolidarea unei relaţii bazate pe încredere cu clienţii şi furnizorii.

De asemenea, organizaţiile ar putea lua în considerare construirea unui program intern de training anti-fraudă pentru angajaţii de la toate nivelurile, inclusiv pentru echipele de management de nivel mediu şi de top, precum şi pentru angajaţii din departamentele cheie ale unei companii, cum ar fi cel de achiziţii, financiar-contabil, de vânzări şi de risc (de exemplu, auditul intern sau departamentul de conformitate).

Unul dintre elementele cheie care stau la baza prevenirii fraudei este promovarea unei culturi organizaţionale bazate pe etică. Liderii organizaţiei dau tonul când vine vorba de construirea unei culturi care să promoveze zero toleranţă faţă de fraudă. În definitiv, o cultură organizaţională construită în jurul unei valori precum integritatea este cel mai bun instrument pentru diminuarea riscurilor în materie de fraudă şi corupţie.