DELOITTE, DESPRE LIBERALIZAREA PIEŢEI GAZELOR DE LA 1 IULIE: Autorităţile ignoră legislaţia, analizele de impact şi consultarea cu mediul de afaceri

Liberalizarea pieţei gazelor naturale, de la 1 iulie, demonstrează că autorităţile române nu se dezmint de la reglementări adoptate în regim de urgenţă, fără consultare cu partenerii implicaţi şi cu efecte incerte pentru "beneficiarii" invocaţi, transmite comunicatul de presă Deloitte, scris de Dan Bădin, partener de Servicii Financiare al companiei.

Aşadar, sunt ignorate aspecte normale în procesul legislativ, cum ar fi realizarea unei analize de impact, consultarea mediului de afaceri sau predictibilitatea.

Proiectul pentru modificarea legii energiei electrice şi a gazelor naturale, publicat pe site-ul Camerei Deputaţilor, care, printre altele, prevede aplicarea unui impozit suplimentar pe venitul furnizorilor de gaze, a fost amendat în faza finală a dezbaterilor parlamentare, cu o zi înainte de votul final în Camera Deputaţilor, deşi acesta a fost iniţiat în urmă cu mai bine de opt luni. Numărul amendamentelor este impresionant, nu numai faţă de textul iniţial al legii, ci şi faţă de textul adoptat de Senat în octombrie anul trecut. Proiectul de lege nu are prevăzut un termen de intrare în vigoare, decât pe anumite articole, ceea ce înseamnă că prevederile se aplică imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Scopul declarat al acestor reglementări este deeliminare al barierelor din această piaţă şi de favorizare a ieftinirii gazelor pentru consumatorii casnici. Cu toate acestea, este de aşteptat ca efectul să fie contrar. Chiar dacă nu poate fi contestată validitatea multor modificări, exista prevederi ale acestui proiect legislative care ridică semne de întrebare asupra intenţiilor reale

Dincolo de faptul că o astfel de măsură reprezintă o intervenţie impredictibilă a statului într-o piaţă liberalizată şi contrară angajamentelor asumate de România la nivelul Uniunii Europene, cel mai probabil introducerea noului impozit va avea un impact negativ asupra consumatorilor finali, în loc să îi avantajeze.

Potrivit proiectului de lege, taxa de 90% se va aplica pe diferenţa dintre preţul real de achiziţie şi preţul reglementat al producătorilor în valoare de 68 lei/MWh, atunci când preţul de achiziţie este mai mic decât cel reglementat. Diferenţa de 10% rămâne la furnizor. În aceste condiţii, în care i se majorează costurile fiscale, ce opţiuni are la îndemână furnizorul - să scadă sau să crească preţul pentru consumatorul final/producătorul vizat?

Prevederea se propune a fi valabilă până la data de 30 iunie 2021. Legea, adoptată de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, va merge spre promulgare la preşedinţie. Până la publicarea în Monitorul Oficial, însă, actul poate fi contestat la Curtea Constituţională sau întors în Parlament de preşedinte spre reexaminare, precizează comunicatul de presă.

Impozitarea suplimentară a veniturilor obţinute de furnizori din vânzarea gazelor naturale se aplică doar pentru cantităţile achiziţionate de clienţii casnici şi de producătorii de energie termică pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică destinată consumului populaţiei. Impozitul nu se aplică pentru gazele din import sau cele înmagazinate. În aceste condiţii, pare că, din nou, vor fi favorizaţi producătorii din alte ţări din care se importă gaze în România, iar cei locali vor pierde masiv din competitivitate

Iniţiatorii proiectului de lege spun că banii astfel colectaţi vor fi folosiţi "exclusiv pentru protecţia clienţilor vulnerabili". Dan Bădin spune că rămâne de văzut cum se va aplica această menţiune, în condiţiile în care legislaţia nu prevede o definiţie clară a consumatorului vulnerabil. Precizează şi că Guvernul s-a angajat, prin Ordonanţa 1/2020, de modificare a OG 114/2018, să reglementeze, în acest an, statutul şi regimul juridic al consumatorului vulnerabil, precum şi modalitatea de finanţare a acestuia. Până atunci, rămâne incert despre cum vor fi folosiţi banii obţinuţi din acest impozit suplimentar.

Acest proiect de lege nu este singura iniţiativă legislativă recentă pe piaţa gazelor. Reprezentanţii guvernului susţin că liberalizarea pieţei va determina o scădere a tarifelor pentru populaţie de 10-15% dar, în timp ce anunţă că au fost ridicate ultimele bariere din calea liberalizării, adoptă noi măsuri care indică exact contrariul. Spre exemplu, Ordonanţa de Urgenţă adoptată cu doar câteva zile înainte de liberalizare, prin care producătorii locali sunt obligaţi să vândă 40% din producţia totală de gaze pe piaţa centralizată la preţul de referinţă stabilit la Bursa din Viena.

Pragul de 40%, este valabil şi pentru gazele extrase din Marea Neagră, acolo unde exista obligativitatea vânzării a 50% din producţie pe pieţele centralizate. Aşadar, dincolo de reducerea pragului de la 50% la 40%, măsura nu face decât să înlocuiască o barieră cu alta. În plus, se menţionează faptul că ordonanţa este prevăzută să intre în vigoare la data de 1 iulie 2020, însă nu este încă publicată în Monitorul Oficial.

Dan Bădin este de părere că asistăm, din nou, la reglementări adoptate peste noapte, fără consultare, cu încălcarea reglementărilor europene şi fără a fi impuse de o urgenţă reală.

În domeniul energiei, atragerea de investiţii este esenţială pentru demararea exploatării gazelor din Marea Neagră.

Deoarece este vorba de un domeniu cu puternic impact emoţional pentru cetăţeni, principalele forţe politice, care controlează fiecare câte o instituţie cu putere de legiferare (Guvernul şi Parlamentul, colorate diferit din punct de vedere politic) încearcă să capitalizeze electoral acest subiect, fără să ţină cont de efectele generate asupra tuturor părţilor implicate, conchide comunicatul.