Deputaţii europeni cer Băncii Centrale Europene (BCE) prudenţă în ce priveşte noile creşteri ale ratei dobânzilor şi avertizează că apelurile la moderare salarială sunt subminate de acordarea unor venituri mult prea generoase pentru cei cu poziţii înalte. Parlamentarii îşi reafirmă sprijinul faţă de independenţa BCE şi îi cer acesteia să urmărească atent evoluţiile din sectorul imobiliar.
Aceste poziţii au fost adoptate în două rapoarte la proprie iniţiativă, menite să constituie răspunsul Parlamentului la Raportul Anual al BCE pentru 2006 şi la Raportul anual al Comisiei privind zona euro, pentru 2007.
În raportul privind BCE, realizat de Gay Mitchell (PPE-DE, IE) şi adoptat cu 506 voturi pentru, deputaţii notează că recuperarea economică în zona euro a devenit "un proces indus de factori endogeni". Ei subliniază, însă, că orice ridicare a ratei dobânzii ar trebui decisă cu precauţie, astfel încât să nu pună în pericol creşterea economică.
Raportul exprimă îngrijorări cu privire la aprecierea euro în raport cu alte valute majore şi cere Eurogrupului, Consiliului şi BCE să-şi exercite pe deplin competenţele. Parlamentul mai cere BCE să urmărească cu atenţie evoluţia pieţei imobiliare, întrucât ar putea avea consecinţe asupra economiei.
În celălalt raport, realizat de Dariusz Rosati (PSE, PL), ca răspuns la raportul anual al Comisiei pentru zona euro, pentru 2007, deputaţii au cerut statelor membre să profite de actuala relansare economică pentru reducerea deficitelor şi acumularea excedentelor. Ei consideră că astfel s-ar putea îmbunătăţi calitatea finanţelor publice, prin investiţii în educaţie, formare profesională, cercetare şi inovare.
Raportul subliniază că legislatorii şi operatorii naţionali ar trebui să evalueze aprofundat evoluţiile pe piaţa imobiliară, creşterea preţurilor bunurilor constituind motiv de prudenţă în materie fiscală.
Referitor la evoluţia salarială, Parlamentul pledează pentru o redistribuire mai corectă a rezultatelor creşterii economice. Deputaţii cer acţionarilor şi directorilor de întreprinderi să aplice o politică responsabilă în materie de remunerare a titularilor de poziţii înalte, deoarece există o tendinţă de disproporţie în raport cu nivelurile salariale obişnuite, ceea ce dă semnale negative vizând o politică salarială responsabilă.