DEPUTATUL DAN CRISTIAN POPESCU: "Să foloseşti bani de care nu ai nevoie - unul dintre secretele investiţiilor la bursă"

Reporter: Cum aţi început să investiţi pe piaţa de capital?

Dan Cristian Popescu: Începusem să cumpăr acţiuni pe bursă cu o lună înainte să cadă Lehman Brothers (n.r. în septembrie 2008), la sfatul unor prieteni brokeri. Am început cu o sumă relativ mică, însă, într-o lună, rămăsesem doar cu jumătate din bani, în condiţiile în care, atunci, căderea a fost mare şi abruptă.

Dar nu m-am descurajat, ci am suplimentat cu 50% suma rămasă şi, din nou, după o lună, activele se înjumătăţiseră. Atunci, m-am gândit că ar fi bine să renunţ la contul discreţionar (n.r. operaţiunile sunt efectuate de către un broker) şi să iau eu deciziile. Am investit, încă o dată, suma pe care o mai aveam în acţiuni şi am reuşit în câteva luni să îmi revin.

Reporter: În ce acţiuni aţi investit?

Dan Cristian Popescu: În cele mai lichide titluri de la BVB. Toate investiţiile mele sunt la BVB. Fondul DCP Investiţii mai tranzactionează şi puţin în Forex.

La 30 iunie, fondul înregistra un randament anual de 27%, situându-se pe locul al doilea în topul randamentelor fondurilor mutuale.

În prezent, fondul are active de aproximativ 5 milioane de lei. Dar banii investiţi de mine efectiv sunt mai puţin din jumătatea acestor 5 milioane. Restul reprezintă creştere organică. În următoarele luni, voi lăsa câţiva prieteni să intre şi ei în fond, cu participaţii foarte mici.

Reporter: De ce aţi fondat fondul DCP Investiţii?

Dan Cristian Popescu: Din motive de ordin fiscal şi birocratic. Atunci când eram investitor persoană fizică, trebuia să întocmesc tot felul de hârtii şi să mă duc personal să stau la cozi la administraţiile financiare, indiferent de valoarea profitului. Astea sunt lucruri care te descurajează dacă vrei să intri pe Bursă.

În varianta de fond de investiţii, chiar dacă ai mici costuri de administrare, de întreţinere a entităţii, măcar scapi de birocraţie.

Reporter: De la ce sumă consideraţi că un investitor ar merita să vă urmeze exemplul?

Dan Cristian Popescu: De la orice sumă de care nu are nevoie. Este unul dintre secretele investiţiilor la bursă - să foloseşti bani de care nu ai nevoie. Astfel, scade presiunea. Nu mai eşti obligat să iei o decizie într-un anumit moment. Piaţa fluctuează, poţi să cumperi jos şi să vinzi sus, dar pentru asta îţi trebuie timp şi răbdare.

Am avut o experienţă, acum doi ani, când cădeau pieţele, am pierdut un miliard (de lei vechi) pe zi, timp de o săptămână. Dar eu am continuat să cumpăr.

Reporter: Ar putea autorităţile să facă ceva ca să înlesnească intrarea pe bursă pentru populaţie?

Dan Cristian Popescu: Bineînţeles. În primul rând, ar putea să stimuleze printr-o taxare mai redusă câştigurile din investiţiile pe bursă. De asemenea, ar putea să reducă birocraţia.

Bursa creşte oricum. Suntem din ce în ce mai racordaţi la pieţele externe, România a început să conteze în regiune, fiind membru în Uniunea Europeană. De asemenea, scăderea randamentelor la depozitele în bănci stimulează investiţiile cu randamente mai mari.

O investiţie pe Bursă este o investiţie în economia românească, mult mai directă decât prin bănci, statul ar trebui să acorde o atenţie mai mare şi să încurajeze piaţa de capital.

Reporter: Mai ales în condiţiile în care Uniunea Europeană pregăteşte procedura de "bail in" (salvarea băncilor cu banii deponenţilor), care a fost aplicată în Cipru.

Dan Cristian Popescu: Cunosc foarte bine ce s-a întâmplat, pentru că am devenit şi eu acţionar la Bank of Cyprus, odată cu declanşarea acestei proceduri. Totuşi, nu cred că autorităţile europene vor decide aplicarea "bail-in" la nivelul Uniunii. Este posibil ca o bancă să dea faliment, este o situaţie la care, teoretic, te poţi aştepta. Atunci, ca deponent, te duci şi iei ce mai găseşti pe acolo, adică acţiunile. Dar nu este indicat să o faci ca politică europeană, pentru că vor avea loc drenaje mari de capital în afara Europei. De aceea, nu cred că o să se întâmple, pentru că dacă ar falimenta mai multe bănci, atunci ar falimenta ţările cu totul.

Reporter: Cum vi se pare nivelul plafonului de garantare a depozitelor - de 100.000 de euro?

Dan Cristian Popescu: Eu aş merge pe modelul american. Acolo, după criză, a fost crescut plafonul la 250.000 de dolari. Dacă vrei să te joci cu politicile macroeconomice, în sensul în care spuneaţi, atunci măcar măreşte plafonul, oferă o relaxare a clasei de mijloc.

Reporter: Unde să îşi ţină banii un român?

Dan Cristian Popescu: Mai degrabă în bursă decât în depozite. Randamentele pot fi, în mod clar, mai mari.

Reporter: Cât timp vă ocupaţi zilnic cu investiţiile pe bursă?

Dan Cristian Popescu: Pentru mine este mai mult un hobby. Mă uit pe telefon, când am timp. Studiez foarte puţin detalii despre companii, nu mă interesează atât de mult ce se întâmplă cu ele. Eu cred că percepţia este post-realitate şi, în consecinţă, mai importantă. Atunci când lucrezi cu banii tăi ai avantajul de a putea lua decizii bazate pe instinct sau pe intuiţie.

Reporter: Aveţi investiţii şi pe pieţele externe?

Dan Cristian Popescu: Deocamdată, nu. Îmi este mai uşor să iau decizii aici, unde urmăresc acţiunile, de mai mult timp. Am mai multe informaţii despre piaţa din România. Dacă citeşti presa, poţi să îţi dai seama cum vor fi influenţate acţiunile de anumite evenimente.

Reporter: În ce consideraţi că ar merita să mai investiţi, în afară de bursă?

Dan Cristian Popescu: În agricultură. Am vrut tot timpul să investesc în teren agricol, dar nu am făcut-o din lipsă de timp. Orice fel de proiect în acest domeniu necesită implicare, ori activităţile mele de până acum nu mi-au permis să fac acest pas.

Reporter: Care e şansa de dezvoltare a României?

Dan Cristian Popescu: Agricultura.

Reporter: Atât?

Dan Cristian Popescu: Este pe primele zece locuri. E o şansă importantă de care nu toate ţările se bucură.

Reporter: Sunteţi considerat "deputatul milionar". De ce?

Dan Cristian Popescu: Astea-s cancan-uri... Din păcate, o parte a presei preferă să abordeze subiecte care ţin de viaţa mea personală decât să scrie despre iniţiativele mele legislative sau despre proiectele pe care le derulează Fundaţia "Dan Cristian Popescu". Oricum, dacă toţi colegii mei din Parlament şi-ar completa cu sinceritate declaraţiile de avere, cum am făcut-o eu, sunt sigur că aş fi undeva sub jumătatea clasamentului (râde).

Reporter: Vă consideraţi un lup tânăr al politicii?

Dan Cristian Popescu: Nu, deja fac politică de 24 de ani. Pot spune doar că de doi ani, de când am intrat în Parlament, am trecut la un alt nivel. Dar viaţa politică m-a pasionat şi m-am implicat încă de când eram elev.

Reporter: Care este cea mai importantă iniţiativă legislativă pe care aţi avut-o?

Dan Cristian Popescu: Am o iniţiativă referitoare la clădirile care sunt nesigure din punct de vedere seismic. Am propus îmbunătăţiri la actuala lege, în sensul grăbirii procesului de reabilitare seismică, cu măsuri care merg până la exproprierea unei persoane care blochează, din rea voinţă, reabilitarea. Oamenii nu ştiu faptul că banii alocaţi de la buget, care nu sunt mulţi ce-i drept, nu se cheltuiesc integral, în nici un an.

Propunerea mea este să dăm anumite termene, după care celor care se opun reabilitării li se oferă o altă locuinţă sau sunt despăgubiţi. Legea poate să meargă până la răspunderea penală de exemplu, pentru cei care au bussines-uri într-o astfel de clădire. Ele reprezintă capcane. Omul intră, de bună credinţă, pentru că bussines-ul respectiv are avizul de funcţionare şi nu se gândeşte că viaţa i-ar putea fi pusă în pericol.

Proiectul este în Parlament, am propus chiar şi Guvernului să dea ordonanţă de urgenţă. M-am inspirat şi dintr-o lege din Statele Unite, care spune că, dacă tu mergi în maşină cu un copil sub cinci ani şi el nu este într-un scaun în care sa fie protejat, ţi se face dosar penal pentru tentativă de omor. Aşa m-am gândit şi eu. Chiar dacă nu vine nici un cutremur, dacă tu mă chemi într-o clădire unde sunt în pericol, atunci trebuie să răspunzi în faţa legii.

Reporter: Ce aşteptări aveţi de la campania electorală? Vom mai avea ştiri bombă, precum dosarul Microsoft?

Dan Cristian Popescu: Anchetele DNA nu au sau n-ar trebui să aibă legătură cu campaniile electorale.

Reporter: Totuşi, se discută de câteva luni despre acest dosar, iar el bubuie fix în debutul campaniei electorale.

Dan Cristian Popescu: Discuţiile despre acest subiect au fost până în prezent "pe surse", s-au scurs nişte informaţii fără a avea un punct de vedere oficial. În tot acest timp, procurorii au lucrat la dosar, şi-au construit cazul şi s-a întâmplat ca acum să fie gata. Un astfel de dosar nu se construieşte peste noapte.

Nu ar trebui să legăm acţiuni ale justiţiei de campania electorală. Ele au propriul lor mers. Politicienii care au greşit trebuie în mod automat cercetaţi, indiferent de perioada în care ne aflăm, de aceea nu aş vedea justiţia ca jucător efectiv în campanie.

Reporter: Sunteţi mulţumit de prestaţia lui Klaus Iohannis, ca primar şi politician?

Dan Cristian Popescu: În România, clasa politică este foarte rău văzută şi blamată, din cauza unui reflex pe care noi, românii, îl avem - acela de a da tot timpul vina pe altcineva când lucrurile nu ne merg.

Clasa politică este foarte la îndemână, prin gafele pe care le face, de 25 de ani încoace. Toate vinile sunt acolo: "România este o ţară frumoasă, păcat că e condusă prost, păcat că e locuită etc". În vidul acesta de repere, în clasa politică, cei care au nişte rezultate, oricât de mici, sunt apreciaţi. Atunci când vorbim de un primar într-un oraş în care chiar s-a făcut ceva, avem o oarecare garanţie. Înţeleg că oamenii din Sibiu sunt mulţumiţi. Omul ăsta vine de pe "teren", are contact cu oamenii, cunoaşte realităţile societăţii, cunoaşte atât administraţia locală cât şi pe cea centrală. Cum se va descurca ca preşedinte, nu ştiu şi nimeni nu poate şti acum. Dar plecăm totuşi de la ideea că e un om competent şi bine intenţionat.

Reporter: Cine doriţi să fie preşedinte?

Dan Cristian Popescu: Eu voi susţine candidatul Alianţei Creştin Liberale. Românii trebuie să aleagă cum simt ei. Oricum, funcţia de preşedinte este supralicitată. Suntem încă în mentalitatea persoanei providenţiale care ne poate salva sau distruge. Tot pentru că pasăm răspunderea. Ar tebui să ne gândim că o vom duce mai bine în funcţie de ce facem fiecare. Nu o să vină Iohannis sau Ponta să mă facă mai deştept, mai bogat sau de succes. Un preşedinte poate crea un cadru,stabili o direcţie, poate contribui la o mai bună imagine a ţării în străinătate, poate sprijini justiţia pentru a fi independentă, dar efectiv, la mine acasă, tot eu trebuie să fac ceva. O să ne fie greu în continuare, dacă nu vom înţelege asta.

Reporter: Cum vă vedeţi viitorul în politică?

Dan Cristian Popescu: Când eram în organizaţia de elevi, la această întrebare răspunsul meu era: ministru, prim-ministru şi preşedinte al României. Acum, nu mai văd lucrurile atât de simplist. Am început prin a fi deputat. Pentru 2016, intenţionez să candidez la primăria sectorului doi.

Vreau să dau un exemplu de administraţie bună, aşa cum se întâmplă în Sibiu, într-o oarecare măsură. Dacă nişte lucruri bune se întâmplă într-o arie mică, asta reprezintă, pe de o parte, un exemplu palpabil, iar pe de altă parte, se creează un efect de competiţie. Alţi administratori, chiar dacă nu ar avea intenţia să facă ceva, ar fi cumva obligaţi.