Deputatul Udrişte vrea promovarea Legii falimentului personal

Deputatul PDL Gheorghe Udrişte le cere parlamentarilor susţinerea pentru promovarea legii falimentului personal, proiect care a fost amânat din 2010, întrucât BNR şi băncile s-au opus, iar Guvernul s-a angajat în faţa FMI că nu va exista o astfel de lege, deşi Fondul a recomandat-o în alte ţări.

"Fac apel pentru susţinerea unei legi a falimentului personal în România. O soluţie raţională, obligatorie pentru protejarea persoanelor supraîndatorate, o lege care rezolvă problema creditelor neperformante, contribuind astfel la creşterea economică a ţării noastre. Avem nevoie de această lege pentru a ne asigura că datornicii au posibilitatea să îşi revină financiar, iar creditorii sunt la rândul lor protejaţi în mod corect", le-a transmis Udrişte deputaţilor.

El a aminitit că o propunere legislativă privind insolvenţa persoanelor fizice a fost adoptată în Senat în anul 2010, după care a fost "îngropată" la Camera Deputaţilor patru ani, pentru ca la începutul acestui an discuţiile să fie reluate, însă fără rezultat. Discuţiile au luat în calcul chiar şi introducerea prevederilor în noul Cod al Insolvenţei, alături de cele pentru persoanele juridice.

Udrişte, fost director general al Metrorex, apreciază că legea falimentului personal dă posibilitatea persoanelor fizice cu datorii la creditori să beneficieze de un plan de reeşalonare a debitelor acumulate, România rămânând printre singurele state europene care nu au o astfel de legislaţie.

FMI a susţinut şi chiar a recomandat mai multor ţări implementarea unei legi a falimentului personal, necesară pentru a soluţiona problemele datornicilor aflaţi în dificultate de plată. Spre exemplu, Fondul a cerut Ungariei ca adoptarea unui astfel de act normativ să devină o prioritate, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul Letoniei, în anul 2008, legea fiind îmbunătăţită ulterior. Printre statele care au adoptat această poziţie la îndemnul FMI se mai numără Lituania, Irlanda, Polonia, recomandări în acest sens fiind făcute şi Italiei şi Greciei.

În România, FMI nu susţine legea falimentului personal, iar băncile comerciale şi Banca Naţională au făcut un lobby puternic pentru a nu se introduce, argumentând că ar putea fi afectată stabilitatea sistemului bancar, iar debitorii ar putea abuza de această măsură pentru a scăpa de datorii.

"La insistenţele Băncii Naţionale, Legea insolvenţei personale este amânată pe termen nedefinit. Ni s-a comunicat că iniţiativa ar putea aduce pierderi în sistemul bancar, iar stabilitatea financiară ar fi pusă în pericol. Concluziile la care a ajuns Banca Naţională a României nu au la bază niciun studiu de impact. Protejăm, se pare, sistemul bancar în faţa cetăţenilor care nu pot beneficia de aceste drepturi financiare", spune Udrişte.

Mai mult, Guvernul s-a angajat faţă de FMI prin scrisorile de intenţie transmise în ultimii ani să nu promoveze legea falimentului personal şi nici alte propuneri legislative privind recuperarea datoriilor, pe motiv că ar putea fi "subminată" disciplina de plată a ratelor la credite.

"Pentru că menţinerea disciplinei creditării în rândul debitorilor contribuie în mod semnificativ la îmbunătăţirea stabilităţii financiare, vom depune toate eforturile pentru a evita adoptarea de iniţiative legislative referitoare la insolvenţa personală ce creează hazard moral şi sunt predispuse la a genera abuzuri frecvente din partea debitorilor, deoarece ar submina disciplina creditării", se arată în scrisoarea de intenţie transmisă FMI în martie.

Banca Mondială a publicat, la finele anului 2012, un studiu amplu despre falimentul personal, în care a arătat că legea specifică nu va genera pierderi reale pentru bănci, însă că acestea trebuie să accepte că debitorul nu mai are posibilitatea de a-şi achita ratele.

"Dacă se ajunge în situaţia aceasta, banca nu mai poate oricum obţine nicio sumă de la respectivul datornic. Amintesc că legea va stabili în mod clar cine va putea beneficia de reeşalonare şi de ştergerea datoriilor, majoritatea clienţilor fiind capabili să-şi acopere cheltuielile. În aceste condiţii, nu există niciun motiv explicabil pentru amânarea în mod repetat a unei legi a insolvenţei persoanelor fizice în România", a explicat Udrişte.

La nivelul lunii februarie, circa 850.000 de persoane se calificau pentru falimentul personal, potrivit avocatului Gheorghe Piperea, specialist în insolvenţă.

În ultima perioadă, câţiva şefi de bănci şi-au schimbat poziţia faţă de această măsură legislativă, cu o optică mai permisivă.

Sergiu Oprescu, CEO Alpha Bank afirma la începutul lunii aprilie că o astfel de legislaţie este necesară şi în România şi ar fi benefică, însă cu condiţia să nu fie populistă şi să nu conducă la abuzuri. Părerea a fost împărtăşită şi de Mirela Iovu, vicepreşedinte CEC Bank, ea considerând că e nevoie de o lege echilibrată în acest sens. Opinii similare au exprimat şi reprezentanţii BCR sau Raiffeisen Bank.