Deschide suspendarea acordului cu FMI "robinetul" pomenilor electorale?

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a amânat pentru luna noiembrie evaluarea acordului încheiat cu ţara noastră, a anunţat, ieri, premierul Victor Ponta.

Şeful Guvernului susţine că decizia FMI a fost determinată de faptul că acesta doreşte să vadă proiectul de buget pentru anul viitor, ca să poată să analizeze sustenabilitatea reducerii contribuţiei de asigurări sociale (CAS) pentru 2015 şi 2016.

"Pentru 2014 este evident că ne putem permite să avem o reducere a CAS, datorită veniturilor bugetare mai bune, dar aceaste măsuri trebuie să fie sustenabile pe termen lung, în 2015, 2016. În acest caz nu au fost identificate încă măsurile care să facă sustenabilă reducerea CAS", a declarat Victor Ponta, adăugând că săptămâna viitoare va fi înaintată Parlamentului propunerea de tăiere a cinci puncte procentuale din CAS, începând cu luna octombrie, iar deficitul bugetar nu va fi afectat.

Premierul a mai afirmat că nu vom avea nevoie să reînnoiască acordul cu FMI, care ajunge la final anul viitor.

Anunţul nu este de natură să afecteze în mod semnificativ percepţia investitorilor faţă de ţara noastră, însă există riscul să deschidă uşa pentru adoptarea de măsuri populiste, având în vedere că, în luna noiembrie, sunt programate alegeri prezidenţiale, au atras atenţia economiştii şi reprezentanţii mediului de afaceri întrebaţi de ziarul BURSA.

"Până în prezent, acordul cu FMI a constituit o ancoră de stabilitate pentru România", ne-a declarat Mihai Bogza, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini, precizând că rămâne de văzut care vor fi consecinţele acestei suspendări.

"Sperăm doar că această situaţie nu va fi utilizată de autorităţi pentru a deschide robinetul unor măsuri populiste care să afecteze stabilitatea macroeconomică în următoarea perioadă", a subliniat Mihai Bogza.

Nici fostul ministru de Finanţe Gheorghe Ialomiţianu nu crede că pieţele financiare vor sancţiona amânarea evaluării acordului cu FMI.

"România se află într-o situaţie mult mai bună decât în anii 2010 - 2011. Ne aflăm pe o direcţie bună a consolidării fiscale, iar economia creşte pe baza exporturilor", ne-a precizat domnia sa.

Deputatul PDL semnalează, însă, că gradul de colectare a veniturilor la bugetul de stat este foarte slab, cu atât mai mult cu cât Guvernul a introdus acciza suplimentară de şapte eurocenţi pe litrul de combustibil şi taxa pe construcţii speciale.

Gheorghe Ialomiţianu a continuat: "Încasările bugetare sunt foarte slabe şi trebuie îmbunătăţite, pentru că, dacă se reduc contribuţiile sociale, dar cresc alte taxe, nu rezolvăm nimic".

Ţara noastră traversează un moment favorabil, ceea ce înseamnă că pieţele nu vor reacţiona în mod vizibil la anunţul suspendării acordului cu FMI, consideră analistul economic Aurelian Dochia.

"Pentru moment, nu vor fi consecinţe ale acestei decizii, deoarece nu suntem dependenţi de bani din afară", afirmă domnia sa.

Economistul arată, însă, că, pe termen lung, există riscul ca percepţia investitorilor să se schimbe în rău, ceea ce ar face necesară ancora oferită de FMI.

În ceea ce priveşte accentele populiste ale insistenţei Guvernului să scadă CAS, chiar şi în condiţiile nerealizării veniturilor bugetare, cerute de FMI, Aurelian Dochia ne-a precizat că dorinţa de a arăta independenţă faţă de instituţiile financiare internaţionale s-a manifestat în cazul unui număr mare de state, de la Ungaria la Marea Britanie.

• Radu Crăciun, BCR: "Tentaţia de a scădea impozite fără măsuri care să acopere declinul încasărilor generate ridică unele semne de întrebare"

Nici Radu Crăciun, economistul şef al BCR, nu vede un impact semnificativ asupra pieţelor, determinat de amânarea evaluării acordului ţării noastre cu Fondul Monetar Internaţional.

"Ne aflăm într-o etapă în care investitorii nu mai văd un acord cu FMI ca fiind obilgatoriu. Acum contează mai mult politicile economice pe care autorităţile le adoptă", ne-a declarat domnia sa.

Radu Crăciun atrage atenţia că istoria recentă ne-a arătat că, atunci când nu a fost implicat într-un acord cu fondul, Guvernul a preferat decizii economice excesive, cu rezultate suboptime.

Economistul a continuat: "Să sperăm că autorităţile au învăţat din greşelile trecutului şi nu le vor repeta. Totuşi, tentaţia de a scădea impozite fără măsuri care să acopere declinul încasărilor generate ridică unele semne de întrebare cu privire la măsurile economice care ar putea fi luate în viitorul apropiat".

O poziţie similară faţă de efectul asupra pieţelor financiare are şi Vlad Muscalu, economist senior în cadrul ING. Consecinţele ar urma să fie limitate atât de reducerea deficitului structural al ţării noastre, cât şi de apetitul mai crescut faţă de risc al investitorilor, determinat de politicile monetare relaxate ale marilor bănci centrale.

Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), consideră de neînţeles rigiditatea FMI şi a Comisiei Europene în negocierile pe care autorităţile noastre le-au purtat cu acestea, pentru reducerea CAS. "Măsura depinde de îmbunătăţirea colectării, care nu a performat cum se dorea. Totuşi, gradul de fiscalizare a muncii este foarte ridicat în România şi trebuie redus", ne-a declarat domnia sa.

Cristian Pârvan consideră că decizia Guvernului să nu reînnoiască înţelegerea cu FMI, după încheierea acesteia, la sfârşitul anului viitor, nu reprezintă o problemă, având în vedere că ţara noastră are mai multe acorduri cu Comisia Europeană, care impun disciplină bugetară.

În privinţa unor eventuale probleme legate de finanţarea externă, secretarul general al AOAR susţine că Guvernul ar putea şi, chiar, ar trebui să se îndrepte mai mult către finanţarea de pe plan intern, mai exact de la populaţie.

Ştefan Nanu, directorul Direcţiei Trezorerie din Ministerul Finanţelor Publice, a precizat că MFP se află în discuţii cu Bursa de Valori Bucureşti şi Autoritatea de Supraveghere Financiară pentru reducerea comisioanelor, în vederea lansării prin bursă a unei emisiuni de titluri de stat destinate populaţiei.

Enache Jiru, secretarul de stat din MFP care coordonează direcţia în cauză, declarase că Finanţele intenţionează că lanseze obligaţiuni cu valoarea unitară de 1.000 lei, de zece ori mai mică decât cea a titlurilor emise în prezent, care să se adreseze investitorilor de retail.

Economistul Florin Cîţu nu vede, nici el, riscuri legate de înrăutăţirea percepţiei investitorilor faţă de ţara noastră, ci de crearea unor dezechilibre interne, cauzate de politici monetare şi fiscale prociclice, la fel ca în perioada 2006 - 2007.

"Partea bună a unei ruperi a acordului cu FMI, care este foarte puţin probabilă, ar fi că vom putea vedea clar cine sunt cei care creează aceste dezechilibre, autorităţile nemaiputând să dea vina pe programele impuse de instituţiile financiare internaţionale", ne-a declarat domnia sa.

Analistul economic a mai precizat că ţara noastră are nevoie de reforme dure, pentru stimularea creşterii economice şi îmbunătăţirea nivelului de trai, reforme pe care autorităţile au evitat să le facă, în cadrul acordurilor cu FMI.