DEŞI MEDIA ZILNICĂ RĂMÂNE CU 35% SUB CEA DIN 2014, Vara a venit cu tranzacţii mai mari pe Bursă

Dacă de obicei lunile da vară amorţeau Bursa de Valori Bucureşti, anul acesta tranzacţiile au crescut considerabil, în iunie şi iulie.

Media zilnică a schimburilor cu acţiuni a urcat la 8,09 milioane de euro, în iunie, faţă de numai 5,08 milioane de euro, în mai, luna cea mai slabă din acest an. În prima jumătate a lunii iulie, media zilnică a transferurilor a săltat la 10,7 milioane de euro, în condiţiile unei volatilităţi sporite, pe fondul situaţiei din Grecia.

Indicele BET, al celor mai lichide zece companii listate la BVB, a urcat cu peste 6,7% în decurs de o săptămână, ajungând la 7673 puncte, vineri, după ce înregistrare o scădere de la maximul anului, de 7604 puncte, înregistrat pe 5 mai.

"Factorii catalizatori pentru uşoară îmbunătăţire a lichidităţii luna aceasta sunt o volatilitate ceva mai mare - determinată de ştirile cu impact mixt privind situaţia Greciei - şi, totodată, o creştere vizibilă a transferurilor cu acţiuni Fondul Proprietatea, transferuri ce au un aport substanţial în valoarea tranzacţionată totală", ne-a spus Simion Tihon, broker la Prime Transaction.

Domnia sa a continuat: "Pe măsură ce ameninţările pieţelor financiare scad în intensitate, volatilitatea va scădea, însă asta poate reprezenta şi un plus de lichditate venit din partea celor care şi-au amânat investiţiile în aşteptarea unor vremuri mai puţin tulburi. Vorbind de o lichiditate care oricum este mică (în jurul a 10 milioane de euro), astfel de variaţii nu sunt ceva ieşit din comun".

• Căruntu: "Avem o bursă cu conotaţii experimentale"

În opinia lui Mihai Iulian Căruntu, coordonator Echipa Cercetare Piaţa de Capital BCR, motivele creşterii lichidităţii bursei într-o lună faţă de cele anterioare sunt mai mult sau mai puţin conjuncturale, iar domnia sa nu crede că descoperirea unor motivaţii în acest sens ar aduce prea multe informaţii utile.

"Relevant este să analizăm orizonturi de timp mai mari şi atunci vom vedea că de la o lichiditate medie de 12 milioane euro în 2014, în primul semestru din acest an BVB înregistrează o ajustare a valorii zilnice a tranzacţiilor la un nivel de circa 7,5 milioane euro", ne-a spus Mihai Căruntu, adăugând: "Dinamica lichidităţii BVB în acest an confirmă că bursa nu poate să treacă în mod sustenabil de nivelul de 10 milioane euro pe şedinţa, chiar dacă s-au listat în ultimii ani Fondul Proprietatea, Romgaz şi Electrica. Pentru comparaţie, bursa din Budapesta face în mod sistematic între 20 şi 25 milioane euro pe şedinţa, cu doar patru emitenţi.

Motivaţiile sunt de natură structurală, iar o explicaţie principala pentru lichiditatea redusă a BVB ne este oferită de forţa redusă a investitorilor români. Potrivit unor statistici vehiculate recent, există circa 20.000 de investitori de retail activi la BVB în ultimele şase luni, ceea ce reprezintă o măsură a faptului că avem o bursă cu conotaţii experimentale. Ba mai mult decât atât, potrivit statisticilor administratorilor de fonduri, mai puţin de 15.000 de investitori au deţineri în fonduri mutuale pe acţiuni şi diversificate. Într-o piaţă financiară funcţională, numărul celor care investesc indirect în acţiuni prin intermediul fondurilor mutuale ar trebui să fie ca ordin de mărime de câteva ori peste numărul celor care investesc direct. Cât priveşte fondurile de pensii obligatorii, acestea nu sunt jucători activi în piaţă, în condiţiile în care achiziţionează acţiuni pe termen lung, iar pe de altă parte nu prea iau oricum cu uşurinţă decizii de vânzare ale acţiunilor acumulate, pentru că suportă comisioanele de tranzacţionare din veniturile societăţii de administrare. Cum fondurile mutuale sunt ca şi inexistente din punctul de vedere al forţei de a influenţa tranzacţiile, avem imaginea unui prezenţe subţiri a investitorilor români la BVB. Iar investitorii străini sunt atraşi pe termen lung de o piaţă de acţiuni, doar dacă găsesc pe respectiva bursă investitori locali puternici".

Potrivit analistului citat, slăbiciunea capitalului românesc la BVB este o cauză principală a subdezvoltării BVB şi efortul brokerilor, băncilor, SAI-urilor şi BVB trebuie să fie urgent proiectat spre educaţie financiară, în sensul de a convinge, în timp, clasa medie să ia expunere pe bursă direct, dar mai ales indirect, prin intermediul fondurilor mutuale, ca o măsură a diversificării portofoliilor lor individuale în condiţiile în care dobânzile sub 2% nu mai sunt considerate atractive. "Problema este însă că astfel de probleme structurale nu se pot rezolva pe termen scurt, ci este nevoie de o muncă stăruitoare, dusă pe termen lung pentru a îmbunătăţi educaţia financiară în zona investitorilor de retail cu disponibilităţi financiare", ne-a spus domnul Căruntu, apreciind: "Astfel, trebuie să acceptăm realitatea că scăderea dobânzilor a găsit bursa de la Bucureşti nepregătită pentru a profita, prin atragerea de fluxuri interne de capital în creştere substanţială. Şi atunci, este destul de clar faptul că nu prea există condiţii să vedem o îmbunătăţire sensibilă a lichidităţii în următoarele luni. Totuşi, un aport suplimentar de lichiditate ar putea să vină dacă BVB şi ASF vor putea să implementeze cât mai rapid vânzările în lipsa şi împrumuturile de acţiuni".

Analistul BCR precizează că lipsa unei game extinse de instrumente de tranzacţionare este, de altfel, identificată de către BVB în cadrul strategiei sale ca fiind una din barierele în calea dezvoltării bursei.

"Cât priveşte evoluţia acţiunilor în acest an, să notăm că în pofida unor scăderi de profitabilitate pentru câteva companii, proiecţiile indică randamente ale dividendelor pentru exerciţiul financiar 2015 de peste 5% raportat la preţurile actuale din piaţă în cazul marii majorităţi a acţiunilor din energie şi utilităţi, ceea ce înseamnă un nivel îndeajuns de atractiv raportat la dobânzi la depozite sub 2%", ne-a mai spus domnul Căruntu: "Astfel, acţiunile româneşti din energie şi utilităţi, chiar dacă nu se remarcă printr-un potenţial de creştere ridicat, oferă confortul unor randamente ale dividendelor care ne fac să considerăm că preţurile actuale sunt susţinute de fundamente. Un caz special este cel al Petrom, unde investitorii sunt în stadiul de a disemina noul profil de profitabilitate al companiei în condiţiile preţului redus al pretrolului faţă de un an în urmă şi al noului regim fiscal aşteptat să fie clarificat cu guvernul român până la sfârşitul acestui an".

• Grigoraş: "Încasarea dividendelor de către investitori poate fi un motiv pentru creşterea volumelor de tranzacţionare"

În opinia lui Nicu Grigoraş, director Departament Tranzacţionare şi Front Office SSIF Intercapital Invest, problemele din Grecia au afectat toate pieţele de capital europene, inclusiv piaţa de la Bucureşti, în lunile mai şi iunie.

Domnia sa ne-a spus: "Incertitudinile legate de Grecia au ţinut investitorii departe de piaţă iar indicii, atât pe plan local, dar mai ales pe plan european, au înregistrat corecţii în perioada mai-iunie.

O dată cu rezolvarea, cel puţin temporară, a situaţiei din Grecia, investitorii au revenit în piaţă, iar indicii bursieri calculaţi de BVB şi cei din pieţele europene au revenit pe creştere, ducând, totodată, şi la creşterea volumelor de tranzacţionare. O dată conturat un trend clar de creştere investitorii au reintrat la cumpărare, volumele de tranzacţionare fiind mai ridicate în ultimele săptămâni".

Potrivit reprezentantului "Intercapital Invest", încasarea dividendelor de către investitori pentru majoritatea companiilor listate poate fi un alt motiv pentru creşterea volumelor de tranzacţionare din ultimele săptămâni. "Mulţi investitori au fost tentaţi să reinvestească sumele primite ca dividende tot în companii listate la BVB", ne-a spus domnia sa.