Euro, valuta care a pierdut 8% anul acesta faţă de dolar (în condiţiile în care situaţia Greciei a subminat încrederea investitorilor în moneda unică), s-a apreciat vineri, pe pieţele externe, după ce statul elen a cerut activarea pachetului de sprijin de 45 de miliarde de euro de la UE şi FMI.
Vineri, moneda unică a avut un curs de 1,3363 dolari, la New York, după ce, în ziua precedentă, cobo-râse până la nivelul minim al ultimului an, de 1,3261 dolari.
Specialştii nu cred, însă, că moneda europeană va continua să se aprecieze, din cauză că statele membre ale zonei euro nu vor avea o atitudine unitară faţă de planul de salvare a Greciei. Potrivit "ING Investment Management", euro nu se va prăbuşi, însă va reveni la un curs redus, de 1,23-1,24 dolari, cât era în octombrie 2008.
Ca să acceseze pachetul de sprijin, Atena trebuie să primească aprobarea tuturor celor 15 state pe care le are partenere în uniunea monetară. Parlamentul din Luxemburg şi-a dat acordul, vineri, pentru activarea pachetului de împrumuturi. Germania, care va asigura 8,4 miliarde de euro din finanţare, este gata să acţioneze în sensul aprobării în Parlament, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Finanţe, Michael Offer. Franţa trebuie, de asemnea, să acorde votul în Legislativ pentru fondurile alocate.
Ministrul elen de finanţe, George Papaconstantinou, crede însă că aprobarea împrumuturilor de către zona euro şi FMI "va merge în paralel, şi în mod rapid", şi nu există vreo îndoială cu privire la capacitatea Greciei de a-şi achita datoriile scadente luna viitoare.
La data de 19 mai, statul elen trebuie să achite datorii scadente de 8,5 miliarde de euro (obligaţiuni). Datoria totală a statului grec este de circa 300 de miliarde de euro, iar investitorii cer aproape triplu pentru obligaţiunile elene, faţă de randamentul titlurilor germane (de referinţă).
În ceea ce priveşte partea FMI, oficialii instituţiei creditoare au promis că vor acţiona rapid.
"Suntem pregătiţi să acţionăm rapid la solicitarea Greciei", a declarat, vineri, directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn.
Sindicaliştii eleni au ameninţat, la finele săptămânii trecute, că vor declanşa noi mişcări de protest dacă guvernul va impune măsuri adiţionale de austeritate, pe lângă majorările de taxe şi reducerile salariale stabilite pentru micşorarea deficitului bugetar în 2010.
Grecia a cerut banii promişi de UE şi FMI
După o uşoară scădere ce a urmat anunţului privind cererea de sprijin, randamentul obligaţiunilor elene a crescut din nou, vineri. În acest context, premierul elen George Papandreou a declarat: "Nu a existat un răspuns din partea pieţelor, poate pentru că acestea nu cred în voinţa politică a UE sau pentru că au decis să meargă mai departe cu speculaţiile. Situaţia ameninţă să demoleze nu doar sacrificiile poporului grec, ci şi cursul firesc al economiei".