English
Ultimul trimestru financiar al anului trecut a fost un moment de intensă complexitate pentru economia României, în care forţele politice şi economice s-au confruntat cu provocări semnificative generate de alegerile generale, contextul geopolitic tensionat şi o execuţie bugetară extrem de vulnerabilă.
În pragul alegerilor prezidenţiale şi parlamentare, guvernul a făcut eforturi de a atrage susţinere electorală prin creşterea cheltuielilor bugetare, utilizând resurse semnificative din Fondul de Rezervă, în ciuda faptului că deficitul bugetar a depăşit praguri critice, trecând de 8,5% la finalul anului trecut. Această politică a fost dublată de lansarea în 30 decembrie, prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă, unor reforme economice şi fiscale menite să limiteze escaladarea dezechilibrelor macroeconomice, însă efectele pe termen scurt ale acestor măsuri sunt puse sub semnul întrebării de către experţi şi instituţii internaţionale.
Dacă luna octombrie a fost dominată de eforturile guvernului de a gestiona presiunile economice şi sociale prin suplimentarea bugetelor ministerelor şi prin lansarea de emisiuni de obligaţiuni pe pieţele interne şi externe, cu un accent pe finanţarea cheltuielilor curente, noiembrie a adus un climat de instabilitate economică şi politică, intensificat de rezultatele controversate ale alegerilor prezidenţiale, care au generat volatilitate pe pieţele financiare interne şi îngrijorare în rândul investitorilor.
Decembrie a culminat cu o criză politică majoră, odată cu anularea alegerilor prezidenţiale şi adoptarea unor măsuri fiscale severe, sub forma controversatei Ordonanţe "Trenuleţ", menite să limiteze cheltuielile statului şi să majoreze veniturile bugetare.
Aceste trei luni au arătat fragilitatea economică şi politică a României, precum şi dificultatea de a implementa măsuri sustenabile într-un mediu intern şi extern caracterizat de incertitudine. De la planuri ambiţioase de ajustare fiscală şi investiţii strategice până la scandaluri electorale şi proteste sociale, acest trimestru a fost o expresie a intersecţiei tensionate dintre economie şi politică, marcând profund perspectivele ţării pentru anul 2025.
• Octombrie: Cheltuieli bugetare masive şi încercări de stabilizare macroeconomică
Mijlocul toamnei calendaristice a fost dominat de decizia guvernului de a aloca sume suplimentare din Fondul de Rezervă către diverse ministere, în ciuda faptului că deficitul bugetar atinsese deja 5,44% din PIB, după primele trei trimestre ale anului 2024. După rectificarea bugetară pe care a operat-o la începutul lunii septembrie, guvernul a continuat să mărească cheltuielile publice pentru a răspunde cerinţelor sindicatelor şi pentru a sprijini diverse proiecte electorale. Printre alocările notabile s-au numărat: 5 miliarde lei pentru Ministerul Transporturilor - direcţionaţi către proiecte de infrastructură, 1,1 miliarde lei pentru CNAS - necesari pentru susţinerea cheltuielilor medicale, 800 milioane lei pentru Ministerul Educaţiei, pentru proiecte de infrastructură şcolară, finanţări masive pentru programul "Anghel Saligny" şi plata unor sume restante pe programul Start-Up Nation. Mai mult, Executivul a aprobat acordarea de "Vouchere de inovare", în valoare totală de 8 milioane lei, pentru a facilita achiziţionarea de servicii de cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI) de la organizaţiile de cercetare de către întreprinderi.
Aceste măsuri au fost criticate de analiştii economici pentru faptul că au amplificat presiunea asupra bugetului de stat, crescând în acelaşi timp datoria publică.
În acest context, Ministerul Finanţelor a elaborat un plan ambiţios de ajustare fiscală pe şapte ani, destinat reducerii treptate a deficitului bugetar până la nivelul de 2,5% din PIB în 2031. Acest plan presupunea creşterea veniturilor bugetare prin reforme fiscale, inclusiv îmbunătăţirea colectării TVA şi reducerea evaziunii fiscale, şi reducerea cheltuielilor publice, în special a celor de personal şi de asistenţă socială.
Pentru a continua finanţarea cheltuielilor bugetare, Guvernul a continuat să împrumute bani de pe pieţele internaţionale, lansând o emisiune de obligaţiuni Samurai în valoare de 33 miliarde yeni, destinată atragerii a 200 milioane euro. În acelaşi timp, emisiunile interne de titluri de stat Fidelis şi Tezaur au atras peste 3,5 miliarde lei, depăşind recordurile anterioare.
În acest context macro-financiar, Consiliul de Administraţie al BNR a menţinut rata dobânzii de politică monetară la 6,5%, iar agenţia S&P a reconfirmat ratingul de ţară al României la BBB-/A3, subliniind că stabilitatea economică depinde de implementarea unor reforme structurale.
• Noiembrie: Alegeri tensionate şi volatilitate economică
Organizarea alegerilor prezidenţiale şi parlamentare a dus la o creştere semnificativă a cheltuielilor publice, deşi deficitul bugetar la finalul primelor zece luni ale anului trecut atinsese 6,19% din PIB. Cu toate acestea, guvernarea PSD-PNL a continuat să aloce sume important din bugetul de stat pentru mai multe proiecte din infrastructură. Dintre alocările respective, amintim suma de 10,9 miliarde lei pentru modernizarea a 143 kilometri de cale ferată, achiziţionarea a 23 de locomotive electrice moderne pentru suma de 760,3 milioane lei, cumpărarea a nouă rame electrice interregionale de lung parcurs pentru 447,4 milioane lei, dar şi suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor cu peste 1,4 miliarde lei pentru susţinerea transportului feroviar şi a altor proiecte de infrastructură. În domeniul ajutoarelor de stat, Executivul a decis acordarea a 495,2 milioane lei sub formă de grant companiei Nokian Tyres pentru o investiţie totală de 3,116 miliarde lei la Oradea. Noua fabrică va crea peste 550 locuri de muncă şi va avea un impact economic major la nivel local.
Tot în noiembrie, la iniţiativa Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Guvernul a alocat 100 milioane lei pentru continuarea plăţilor către IMM-uri prin programul "Start-up Nation", ediţia 2022. Din cauza lipsei fondurilor necesare pentru plata pensiilor în urma recalculării din acest an, Guvernul a suplimentat, în noiembrie, bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale cu 1,6 miliarde lei, bani utilizaţi pentru plata integrală a pensiilor în luna decembrie 2024. De asemenea, Executivul a alocat suplimentar aceluiaşi minister încă aproximativ 1,6 miliarde lei pentru plata alocaţiilor, indemnizaţiilor şi ajutoarelor sociale, inclusiv pentru încălzire în sezonul rece.
Sume importante au fost alocate de la bugetul de stat şi în domeniul Sănătăţii. Astfel, Guvernul a suplimentat cu 1,4 miliarde lei bugetul Ministerului Sănătăţii pentru plata integral, în luna decembrie 2024, a materialelor şi prestărilor de servicii cu caracter medical.
O altă măsură luată de Guvern în noiembrie a fost majorarea salariului minim brut pe ţară, începând cu 1 ianuarie 2025, de la 3.700 lei la 4.050 lei, măsură de care beneficiază peste 1,8 milioane de angajaţi.
Aceste alocări au fost criticate pentru lipsa lor de sustenabilitate şi pentru faptul că au fost motivate electoral.
- Strategii pentru dezvoltarea durabilă
Tot în a doua lună a celui de-al patrulea trimestru financiar de anul trecut, Guvernul a adoptat o serie de strategii pentru dezvoltarea durabilă. De exemplu, prin Strategia energetică 2025-2035, care urmăreşte reducerea dependenţei de gazele naturale importate, urmează să fie redus la zero, până în anul 2027 importul de gaze naturale, să fie diminuată cu 87% cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră până în anul 2035, să fie promovate soluţiilor avansate pentru termie, în scopul creşterii eficienţei energetice, şi accesul universal la energie electrică, inclusiv în zonele izolate şi vulnerabile. Strategia energetică prevede următoarele obiective: atingerea unei capacităţi totale instalate de 40 GW până în 2035, cu 80% din surse regenerabile; instalarea a 19,5 GW din surse eoliene şi solare, respectiv creşterea ponderii energiei regenerabile în consumul electric de la 41% în 2020 la 61% în 2035; dezvoltarea unei capacităţi totale de stocare a energiei electrice de 2.000 MW până în 2030, prin baterii şi hidrocentrale cu acumulare prin pompaj; integrarea a 5% biometan în reţeaua de gaze naturale până în 2030 şi 10% până în 2050; extinderea duratei de viaţă a unor capacităţi existente până în 2035, construirea de noi capacităţi de mari dimensiuni, precum şi capacităţi de generare de tip reactoare modulare de mici dimensiuni (SMR).
Strategia industrială pentru perioada 2024-2030 prevede creşterea competitivităţii sectorului industrial prin adoptarea tehnologiilor avansate, promovarea inovaţiei şi tranziţia către economia circulară, susţinerea exporturilor industriale şi a rezilienţei lanţurilor de aprovizionare, precum şi dezvoltarea unei forţe de muncă calificate şi atragerea de investiţii în sectoare cu valoare adăugată ridicată.
Strategia naţională pentru resurse minerale neenergetice 2025-2035 abordează nevoia de reindustrializare şi utilizarea responsabilă a resurselor minerale neenergetice, în contextul tranziţiei la mineritul durabil şi economia circulară. Documentul propune inventarierea şi valorificarea resurselor strategice, inclusiv a haldelor şi iazurilor de decantare, transformarea industriei miniere de la mineritul energointensiv la mineritul responsabil şi dezvoltarea de capacităţi industriale pentru producerea de baterii şi materiale avansate precum grafenul.
Strategia pentru industria de apărare vizează modernizarea capacităţilor industriale şi cooperarea internaţională. Pe baza nevoilor de dotare cu armament, muniţie, produse, sisteme şi platforme militare ale Forţelor Sistemului Naţional de Apărare precum şi a nevoii de protejare a intereselor esenţiale de securitate au fost identificate 14 priorităţi, printre care reluarea fabricării de pulberi cu bază simplă, dublă, triplă şi sferică şi dezvoltarea capacităţilor pentru producerea de explozivi brizanţi (TNT, RDX, PETN), a pulberilor necesare producerii de combustibil pentru rachete, reluarea fabricaţiei de capse detonante, de iniţiere şi alte elemente pirotehnice, asigurarea pe plan intern a principalelor materii prime necesare fabricării pulberii pentru muniţie sau transformarea şi revitalizarea capacităţilor de fabricare a armamentului de infanterie şi a aparaturii optoelectronice în aşa fel încât să se asigure tranziţia de la armamentul individual existent la cel standard NATO.
Citeşte Trimestrul IV în cifre
- Alegeri prezidenţiale
Primul tur al alegerilor prezidenţiale organizat în 24 noiembrie a fost marcat de controverse majore, inclusiv acuzaţii de influenţă externă şi utilizarea neconformă a platformelor sociale pentru promovarea candidaţilor. Rezultatul primului tur, dominat de candidatul Călin Georgescu, a generat o volatilitate semnificativă pe Bursa de Valori Bucureşti, în contextul îngrijorărilor legate de creşterea extremismului. Imediat după turul I al alegerilor prezidenţiale din 24 noiembrie, s-a iscat un adevărat scandal din cauza faptului că independentul Călin Georgescu a fost promovat intens pe TikTok şi Facebook, dar nu a declarat nicio cheltuială de campanie. Din cauza suspiciunilor existente că în spatele acestuia ar sta finanţatori statali (state ostile României) şi nestatali, preşedintele Klaus Iohannis a decis, în 27 noiembrie, convocarea pentru a doua zi a şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în care să fie analizată întreaga situaţie. În urma şedinţei CSAT din 28 noiembrie, după analizarea datelor puse la dispoziţie de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe şi Ministerul Afacerilor Interne, membrii acestei structuri au constatat că au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influenţa corectitudinea procesului electoral la alegerile prezidenţiale, din partea unor actori statali (CSAT a menţionat prioritar Federaţia Rusă) şi non-statali. Din analiza documentelor a reieşit că, prin încălcarea legislaţiei electorale, un candidat la alegerile prezidenţiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferenţial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic, respectiv fără a-i cere obligaţia de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar coordonator, obligaţie impusă prin legislaţia electorală. Acest tratament preferenţial a fost potenţat cu nerespectarea de către TikTok a Deciziei Biroului Electoral Central, care a constatat că, în fapt, compania chineză, contrar celor comunicate în mod oficial autorităţilor române, nu a implementat sub niciun aspect prevederile Deciziei BEC. Din această perspectivă, CSAT a luat act de faptul că, în mod cert, reţeaua de socializare TikTok, prin neimplementarea Deciziei BEC, nu a respectat normele legale care reglementează desfăşurarea procesului electoral, cu impact asupra rezultatului final al acestuia.
De aceea, CSAT a cerut autorităţilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, celor cu atribuţii în buna desfăşurare a procesului electoral, precum şi organelor de urmărire penală să întreprindă de urgenţă demersurile necesare, conform competenţelor legale, pentru clarificarea aspectelor respective.
• Decembrie: Criză politică şi austeritate fiscală
Ultima lună din an a debutat cu alegerile parlamentare din 1 decembrie, în urma cărora 34% din noul Parlament este alcătuit din forţe suveraniste, naţionaliste: AUR, SOS şi POT. Chiar dacă alegerile parlamentare s-au desfăşurat în aceleaşi condiţii precum cele prezidenţiale din 24 noiembrie, în 6 decembrie - în timp ce Diaspora vota în turul al II-lea al alegerilor prezidenţiale - Curtea Constituţională a decis anularea întregului scrutin pentr funcţia supremă în stat, pe baza unor documente prezentate de serviciile secrete în şedinţa CSAT din 28 noiembrie, provocând un val de nemulţumiri publice şi politice. Anularea alegerilor prezidenţiale a însemnat că cea mai mare parte din cei 1,4 miliarde lei (adică undeva spre 300 milioane euro, faţă de alegerile prezidenţiale din 2019 pentru care au fost alocate 150 milioane euro) alocată de Guvern pentru acest scrutin a fost cheltuită inutil, atât timp cât procesul electoral a fost anulat. La această sumă se adaugă şi 109,59 milioane lei, cât au cheltuit în total candidaţii la alegerile prezidenţiale potrivit datelor AEP, fără sumele nedeclarate de Călin Georgescu, dar care, la prima vedere, s-ar ridica la milioane de euro, sume pe care Autoritatea trebuie să le restituie din bugetul de stat candidaţilor respectivi.
În acest context, noul Parlament - în care coaliţia pro-europeană PSD-PNL-UDMR şi grupul minorităţilor naţionale este majoritară - a aprobat în 23 decembrie noul guvern condus de acelaşi Marcel Ciolacu, în calitate de premier, deşi sub conducerea sa iniţială anul 2024 s-a încheiat cu un deficit bugetar ce a depăşit 8,5% din Produsul Intern Brut, adică peste 190 miliarde lei, cu mult peste deficitul de 5% aprobat în anul 2023 prin legea bugetului de stat pentru anul 2024.
Noul Guvern s-a confruntat şi cu perspectiva negativă a indicelui BBB- acordată de agenţia Fitch ţării noastre în 17 decembrie privind dezvoltarea economică, perspectivă ce menţionează riscurile asociate instabilităţii politice şi derapajelor fiscale nenumărate de anul trecut. Potrivit experţilor Fitch, deteriorarea fiscală peste aşteptări de la finalul anului trecut reflectă în principal creşterea rapidă a cheltuielilor, inclusiv a salariilor din sectorul public şi majorările nefinanţate ale pensiilor înainte de alegeri. Fitch afirmă că impactul pe întregul an al creşterii pensiilor din septembrie 2024 va adăuga la presiunile fiscale din anul 2025, ceea ce va cauza viitoarei consolidări fiscale. De aceea, experţii agenţiei de rating estimează un deficit public general de 7,5% din PIB în 2025 şi 6,8% în 2026, mai mult decât dublu faţă de media BBB, de 3,2% în 2025-2026. În scenariul Fitch, ponderea datoriei publice în PIB va creşte de la 49% în 2023 la 62% în 2026, peste media BBB proiectată la 56%, şi va continua să crească brusc până la aproximativ 70% din PIB în 2028. Agenţia internaţională de rating mai consideră că datoria externă netă a ţării noastre va creşte de la 12% în 2023 la 20% din PIB în 2026, semnificativ peste procentul de 3% prevăzut pentru mediana "BBB", de 12%.
Prin prisma acestei prognoze şi pentru a se încadra în prevederile planului de redresare fiscală pe 7 ani convenit cu Comisia Europeană, noul guvern de la Bucureşti a fost nevoit în penultima zi din an să ia măsuri drastice, pe care le-a aprobat printr-o ordonanţă de urgenţă-aşa numita ordonanţă trenuleţ.
Printre aceste măsuri se regăsesc:
-reducerea pragului cifrei de afaceri pentru impozitarea microîntreprinderilor de la 500.000 euro la 250.000 euro în 2025 şi la 100.000 euro în 2026
- majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%
- eliminarea facilităţilor fiscale pentru IT, agricultură şi construcţii
- reintroducerea taxei pentru construcţiile speciale - aşa numita taxă pe stâlp -, în valoare de 1%
- îngheţarea salariilor bugetarilor şi îngheţarea pensiilor
- acordarea voucherelor de vacanţă cu condiţia ca angajatul să contribuie cu jumătate din valoarea acestora
- reducerea gratuităţilor la tranport pentru elevi şi studenţi; aceştia vor beneficia de reducere doar pentru transportul între localitatea de domiciliu şi aceea în care îşi desfăşoară studiile
- suprataxarea companiilor din domeniul energetic
Aceste măsuri au fost criticate de mediul de afaceri şi sindicate, fiind percepute ca o formă de austeritate care subminează competitivitatea economică.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Să fim serioși
(mesaj trimis de Neamțul55 în data de 27.01.2025, 01:10)
Vor fi măriri semnificative de taxe și impozite,gluma asta cu concedierea a câteva mii de bugetari este o manipulare a prostimii, evident este o frecție la picior de lemn ,o propaganda de doi bani, în România nu poți concedia zeci de mii de bugetari, daremita măcar o sută de mii,deci taxe și impozite mărite,singura soluție după alegeri, evident dacă americanii vor sprijini pe Georgescu situația va deveni complicată,mi a plăcut gluma aia din articol că cică se are în vedere crearea unei forțe de muncă calificate și competitive,mori de râs, și ăștia în tot acest timp inundă piața muncii cu sute de mii de asiatici slabi calificați și ieftini,ca patronii să facă profit ușor,în curând angajații români vor deveni șomeri,deci bla,bla,bla, vedeți de asta la majoritatea populației îi este scârbă de politicienii actuali , niște escroci corupți și vânduți unor interese străine sau unor corporații multinaționale,nu au treabă cu românul de rând
2. Se aruncă o vină
(mesaj trimis de Anonim în data de 27.01.2025, 04:31)
Se aruncă o vină in cârca poporului desi nu poporul a cumpărat vaccinuri si armament de zeci de miliarde de euro
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.01.2025, 09:00)
Economia este intr-o situatie as zice disperata. Sunt necesare masuri de austeritate dureroase dar invitabile altfel ajungem in situatia "stat esuat ". Ecuatia este relativ simpla : bugetul este alimentat prin imprumuturi
interne si externe. Deficitul balantei comerciale pe undeva pe la 30mld euro deoarece productia locala nu mai asigura consumul la produse de baze precum carne, lapte, zahar, imbracaminte ect.
O parte din investitiile industriale straine se inchid datorita problemelor din tarile de origine.
Sume substantiale sunt folosite pt importul de echipament militar.
Leul este supraevaluat -unul din motivele plafonarii exportului. Resursele energetice sunt aproape de cota de avarie .
Organizarea politica este de tip feudal fiecare judet este condus de grupari care urmaresc interese in special personale.
Sistemul fiscal este de tip "sfaitzer " si suntem mandri ca in Romania se vinde la fiecare 2 zile un autoturism care costa peste 200000 euro.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.01.2025, 09:14)
daca nu se rezolva problema deficitului si a inflatiei pana la alegeri, si dc il lasa pe comunist sa candideze, castiga.
si apoi , conficarea a tot ce se poate confisca din tara, jaf la drumul mare de la cei ce "au furat". adica toti ca am auzit-o si pe sosoaca toti miliardarii sunteti hoti etc. toti patronii sunt hoti, asta e mentalitatea la noi n-o mai schimba nimeni.
initial prostimea se va bucura, pana a doua zi dimineata cand ramane fara loc de munca.
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de wes în data de 27.01.2025, 12:45)
Daca nu-l lasa pe CG, vom avea doar niste natangi drept candidati, din aia ce se inchina la bolsevicul de la Davos ce sta cu statueta lui Lenin in birou. Ei sunt comunistii.
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.01.2025, 14:13)
Da acest CG se distinge, e extrem de iubitor de banii altora, foarte motivat.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.01.2025, 09:05)
Nu ca as vrea sa iau apararea cuiva, dar din 2009 incepand s-a facut acelasi lucrul , datul cu piciorul in conserva sa mai mearga sandramaua pe drum.
Sistemul economic actual, are nevoie de credit ca sa creasca. Banii sunt credit, scade creditarea , scade m2, scade economia, dezinflatie, recesiune etc.
Problema e ca s-au umflat atat de mult datoriile din 2009 pana acum, incat nimeni nu mai va putea plati. Deci hiperinflatie mondiala stil weimar republic, nu stie nimeni termene, poate o mai taram cumva o perioada.
Si binenteles, rdicarea extremei dreapta, la noi stanga-dreapta, pun pariu ca si in lume va veni extrema stanga dupa extrema dreapta.
De ce? Corporatiile si politicienii platiti de ele, vedem si la noi, incearca unul sa puna o taxa de stalp sau CA, a doua zi se anuleaza, vor fermierii mari sa mareasca perioada de arenda-s-a facut 7 ani, , se vorbeste ca subventiile EU sa le ia doar fermele f mari, "ca ei fac PIB" parca vad ca si aia va fi. samd, bogatii au facut legea de f mult timp, inclusiv asta cu dobanzile zero pe cine favorizeaza in primul rand, sigur pe client, dar banii clientului se duc la corporatii.
Deci pe scurt, bogatii si corporatiile mari, au facut legea in lume, cu rezultatul actual, datorii peste tot , scaderea continua a salariului(Romania e o exceptie, ca a venit din comunism), dar mondial puterea de cumparare a salariilor in cel mai bun caz a stagnat , in ultimii 4 ani scazut, in timp ce profiturile bogatanilor au explodat. logic, muncitorul si-a pierdut cheful de a mai munci, si nu-i o problema pt ca bogatii au gasit solutii-robotizarea masiva.
Chiar si acum, speranta US de a iesi cumva din criza datoriilor e AI , o inteligenta generala la nivel de doctorat, care sa faca orice poate face si un om f inteligent cu un calculator. OK? Si atunci s-a terminat. Cu joburile celor cu facultate, bogatii au "rezolvat problema" cu forta de munca scumpa zic ei. Si vor face PIB acesti AI. Urmeaza si robotii fizici sa inlocuiasca si munca fizica.Mai mult PIB . ZIC EI. Okkk. dar cu somajul ce faci? E clar ca urmeaza o revolutie socialista, comunista mai degraba mondiala.
Bine ca nici comunismul nu functioneaza, dupa cum bine stim unii care ne mai amintim cum a fost nu cum ne spune tic poc ca a fost.
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.01.2025, 09:52)
”Pomenile electorale” si angajarile de bugetari anul trecut,au fost principalele greseli ale guvernului.Reducerea de bugetari,comparativ cu Polonia,cu toate ca e necesar, nu cred ca se va face.
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.01.2025, 10:23)
"Dezastru bugetar şi instabilitate politică în România"
gasca Johannis (PSD-PNL-UDMR) a facut in "mic" imprumut
de stat de 100 miliarde euro,ptr. care nu avem bani sa platim
nici dobanzile anuale,
si tot ei vor sa ramana la conducerea tarii sa n e conduca
spre noi culmi de civilizatie si bunastare,
sunt tari baietii
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.01.2025, 10:31)
Incasam bani de la UE pentru digitalizarea bugetarilor, dar in schimb avem tot mai multi bugetari. De ce mai cerem bani de la UE ptr digitalizare daca oricum tot cu dosarul cu sina lucram.
7. Sa interogam ponderea inzestrarii armatei pe 2024
(mesaj trimis de anonim în data de 27.01.2025, 10:29)
Deci s au publicat datele pt executia bugetara la 11 luni 2024 si Cica venituri totale la bugetul Romaniei la 11 luni au fost 524 mld lei ,deci 50 mld lei inzestrarea armatei e putin sub 10 % din bugetul pe 2024 la 11 luni .
Asta in conditiile in care precis sunt cheltuieli inca in decembrie la acest capitol si de fapt cheltuielile armatei sunt mult mai mari la total : salarii ,mentinerea UM ,utilitati ,munitii ,combustibili etc .
Deci acolo e principala sursa a deficitului bugetar prezent si in perspectiva ,desi in nov 2024 Tilvar zicea ca el crede ca e la 2,2% PIB deja !
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.01.2025, 11:11)
Terminati-o cu vaicareala, avem peste 50% din populatie care asta isi doreste. Asa e in democratie. Daca majoritatea isi doreste sa imprumutam bani multi sa cheltuie aiurea unii oameni restul va rog ciocul mic si joc de glezne. Nu va place plecati acolo unde va place daca puteti, daca nu aia e. Parca sunteti niste milogi