Trimestrul IV în cifre

• 4 octombrie

- Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României hotărăşte menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an; menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an; menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

- Ministerul Finanţelor lansează prima emisiune de obligaţiuni Samurai în valoare totală de 33 de miliarde de yeni, cu ordine ferme de cumpărare din partea investitorilor în sumă de 34,1 miliarde yeni.

• 7 octombrie

- Agenţia de evaluare financiară Standard&Poor's (S&P) decide menţinerea ratingului aferent datoriei guvernamentale a României la nivelul BBB-/A3, cu perspectivă stabilă, pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută.

- Guvernul aprobă măsurile privind nivelul de siguranţă în funcţionarea sistemului energetic naţional.

- Ministerul Finanţelor lansează o nouă emisiune de titluri de stat TEZAUR cu maturităţi de 1,3 şi 5 ani, cu dobânzi anuale de 5,85%, 6,60%, respectiv 7%.

• 11 octombrie

- Intră în vigoare, pentru o perioadă de cinci ani, mandatul noului Consiliu de administraţie al BNR.

• 16 octombrie

- Guvernul aprobă înfiinţarea Carpatica Feroviar SA, o societate strategică destinată transportului feroviar.

- Guvernul aprobă finanţarea instruirii piloţilor ucraineni care vor manevra avioanele de luptă F-16.

• 24 octombrie

- Este publicat Planul de ajustare fiscală pentru ca deficitul bugetar să revină în ţinta maximă de 3% din PIB stabilită prin reglementările europene.

• 8 noiembrie

- Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României decide următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%; menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an;

menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

• 14 noiembrie

- Guvernul suplimentează bugetul Ministerului Sănătăţii cu 1,4 miliarde lei - credite bugetare, pentru plata integral, în luna decembrie 2024, a materialelor şi prestărilor de servicii cu caracter medical.

• 21 noiembrie

- Guvernul aprobă Strategia industrială pentru perioada 2024-2030, care prevede creşterea competitivităţii sectorului industrial prin adoptarea tehnologiilor avansate, promovarea inovaţiei şi tranziţia către economia circulară, susţinerea exporturilor industriale şi a rezilienţei lanţurilor de aprovizionare, precum şi dezvoltarea unei forţe de muncă calificate şi atragerea de investiţii în sectoare cu valoare adăugată ridicată.

- Executivul aprobă Strategia Energetică pentru perioada 2025-2035, care urmăreşte dezvoltarea unui sector energetic sustenabil, competitiv şi sigur, aliniat obiectivelor climatice ale UE.

- Guvernul suplimentează bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale cu 1,6 miliarde de lei, bani utilizaţi pentru plata integrală a pensiilor în luna decembrie 2024. Executivul a mai alocat aceluiaşi minister aproximativ 1,6 miliarde de lei pentru plata alocaţiilor, indemnizaţiilor şi ajutoarelor sociale.

• 24 noiembrie

- Are loc primul tur al alegerilor prezidenţiale, care îi plasează pe primele două locuri pe independentul Călin Georgescu şi preşedinta USR, Elena Lasconi.

- Alegătorii din Bucureşti aprobă cu peste 66% din voturi cele trei aspecte administrative propuse prin referendum de primarul general Nicuşor Dan: distribuirea resurselor financiare între Primăria Capitalei şi Guvern, acordarea autorizaţiilor de construire şi prevenirea consumului de droguri în şcoli.

• 27 noiembrie

- Guvernul aprobă majorarea salariului minim brut pe ţară, care va creşte de la 1 ianuarie 2025 de la 3.700 lei la 4.050 lei. De această măsură ar urma să beneficieze peste 1,8 milioane de angajaţi.

- Executivul adoptă o hotărâre de guvern privind aprobarea Strategiei Naţionale pentru Industria de Apărare 2024-2030, care prevede dezvoltarea unui ecosistem industrial rezilient pentru industria de apărare, punând accent pe modernizare şi cooperare internaţională.

- Guvernul aprobă Strategia Naţională de Supraveghere a Pieţei 2024-2027, care vizează conformitatea produselor comercializate pe piaţă, protecţia consumatorilor şi eliminarea practicilor neconforme. Prin intermediul acesteia se va crea un Punct Naţional de Contact pentru sistemul rapid de alertă RAPEX, vor fi implementate măsuri pentru eficientizarea controalelor pe întregul lanţ de distribuţie, ceea ce va duce la reducerea numărului de produse neconforme existente în piaţa din ţara noastră.

• 28 noiembrie

- Are loc şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) care constată că au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influenţa corectitudinea procesului electoral din 24 noiembrie. Membrii CSAT au cerut autorităţilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, celor cu atribuţii în buna desfăşurare a procesului electoral, precum şi organelor de urmărire penală să întreprindă de urgenţă demersurile necesare, conform competenţelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în şedinţă.

• 1 decembrie

- Au loc alegeri parlamentare, iar în urma votului exprimat de peste 9,4 milioane de cetăţeni, rezultă următoarea structură a Legislativului: PSD - 122 mandate, AUR - 91, PNL - 71, USR - 59, SOS România - 40, UDMR - 32, POT - 31, Grupul Minorităţilor Naţionale - 19.

- BNR anunţă că, la data de 30 noiembrie 2024, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la 61.174 milioane de euro, faţă de 62.841 milioane euro la 31 octombrie 2024. Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 8.399 milioane de euro. Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 noiembrie 2024 erau de 69.573 milioane de euro, faţă de 71.361 milioane euro la 31 octombrie 2024.

• 2 decembrie

- Curtea Constituţională a României (CCR) validează primul tur al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat în 24 noiembrie, care i-a plasat pe primele două locuri pe Elena Lasconi (USR) şi Călin Georgescu (independent).

• 6 decembrie

- Curtea Constituţională decide anularea primului tur al alegerilor prezidenţiale. Preşedintele Klaus Iohannis anunţă că rămâne în mandat până va fi ales un nou preşedinte al ţării.

• 13 decembrie

- BNR anunţă că, în perioada ianuarie-octombrie 2024, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 24.210 milioane euro, comparativ cu 18.453 milioane euro în intervalul ianuarie-octombrie 2023. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 3.706 milioane euro, balanţa serviciilor - un excedent mai mic cu 1.690 milioane euro, balanţa veniturilor primare - un deficit mai mare cu 793 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare - un excedent mai mare cu 432 milioane euro.

• 17 decembrie

- Ageţia de evauare financiară Fitch Ratings revizuieşte de la "stabilă" la "negativă" perspectiva calificativului României, dar a confirmat la "BBB-" ratingul ţării noastre pe termen lung în valută.

• 20 decembrie

- Este constituit noul Parlament, iar Klaus Iohannis îl desemnează pe Marcel Ciolacu premier însărcinat cu formarea noului guvern.

• 23 decembrie

- Guvernul Ciolacu 2 trece de votul Parlamentului şi depune jurământul de învestitură. Componenţa noului Guvern este următoarea: Marcel Ciolacu - prim-ministru; Radu Marinescu - ministrul Justiţiei; Sorin Grindeanu - ministrul Transporturilor; Alexandru Rafila - ministrul Sănătăţii; Angel Tîlvăr - ministrul Apărării; Natalia Intotero - ministrul Culturii; Florin Barbu - ministrul Agriculturii; Simona Bucura Oprescu - ministrul Muncii şi Familiei; Bogdan Ivan - ministrul Economiei şi Digitalizării; Cătălin Predoiu - ministrul Afacerilor Interne; Sebastian Burduja - ministrul Energiei; Emil Hurezeanu - ministrul Afacerilor Externe; Daniel David - ministrul Educaţiei; Marcel Boloş - ministrul Fondurilor Europene; Mircea Fechet - ministrul Mediului; Tanczos Barna - ministrul Finanţelor; Cseke Attila - ministrul Dezvoltării.

• 27 decembrie

- BNR anunţă că masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat, la sfârşitul lunii noiembrie 2024, un sold de 720.942,4 milioane lei. Aceasta a crescut cu 2% (1,6% în termeni reali) faţă de luna octombrie 2024, iar în raport cu noiembrie 2023 s-a majorat cu 11,2% (5,8% în termeni reali).

• 30 decembrie

- Guvernul adoptă ordonanţa "Trenuleţ", care introduce un set de măsuri menite să reducă deficitul bugetar, să susţină investiţiile publice şi să optimizeze funcţionarea statului prin reducerea cheltuielilor excesive.

• 31 decembrie

- Ministerul Finanţelor anunţă că, în primele 11 luni din 2024, deficitul bugetar a fost de 125,72 miliarde lei (7,12% din PIB), faţă de 73,55 miliarde lei (4,58% din PIB) în perioada ianuarie - noiembrie 2023.

- Indicele BET, al celor mai lichide 20 de titluri de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), a scăzut cu 5,1% în ultimul trimestru din 2024, la 16.721 de puncte, în vreme ce indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiţii în acţiuni, s-a depreciat cu aproape 5%, până la 3.139 de puncte.

- Indicele BET-XT, al celor mai lichide 30 de acţiuni ale pieţei noastre, a avut o scădere de 4,8%, la 1.445 de puncte.

- Titlurile transportatorului de mărfuri pe Dunăre Transport Trade Services s-au depreciat cu 30,3% în perioada octombrie - decembrie 2024, aceasta fiind cea mai mare scădere din principalul coş de acţiuni al pieţei noastre.

- Indicele BET-FI, al fostelor SIF-uri plus Fondul Proprietatea, a fost singurul coş de acţiuni de la BVB care a încheiat ultimul trimestru al anului trecut în teritoriul pozitiv, cu o apreciere uşoară, de 0,17%.