Dezbateri aprinse pe marginea proiectului de lege privind învăţământul preuniversitar

Dezbaterile legate de legea privind învăţământul preuniversitar au ridicat mai multe probleme interesante pe care Ministerul Educaţiei ar trebui să le rezolve cât mai rapid. Federaţia Coaliţia pentru Educaţie a solicitat ca proiectul de lege privind învăţământul preuniversitar să ofere un grad ridicat de autonomie şi asumare a deciziei şi a responsabilităţilor pentru învăţare, inclusiv la nivelul elevului. Reprezentanţii coaliţiei consideră că proiectul de lege "ar putea clarifica şi mai mult" nivelurile de implicare, reprezentativitate şi responsabilitate, inclusiv prin participarea elevilor, părinţilor şi directorilor de şcoli la procesul de luare a deciziilor la fiecare nivel instituţional. Fabiola Hosu, membră a Consiliului Director al Coaliţiei a declarat: "Coaliţia consideră că este nevoie de mai mult curaj în adresarea marilor probleme sistemice precum centralizarea, politizarea, titularizarea, formarea profesională, birocratizarea, care sunt abordate cu timiditate în forma actuală a proiectului de lege. Salutăm prezenţa mecanismelor de susţinere şi mentorat în noua lege a educaţiei, dar atragem atenţia asupra riscului de ultra-centralizare şi lipsa de reprezentare la toate nivelurile". Totodată, Coaliţia pentru Educaţie şi-a exprimat intenţia de se implica într-un grup de lucru care să propună o strategie pe termen scurt şi mediu privind descentralizarea sistemului de educaţie românesc: "În cadrul articolului 3, proiectul de lege prevede următoarele: «e) principiul descentralizării decizionale presupune redistribuirea autorităţii decizionale de la nivelurile centrale către cele locale, pentru a răspunde adecvat nevoilor beneficiarilor». Cu toate acestea, proiectul arată că există un nivel mare de neîncredere în profesori şi şcoli, cărora nu li se permite să ia decizii care au legătură directă cu progresul şi interesul elevilor dintr-o unitate de învăţământ, cum ar fi: gestionarea resurselor umane şi financiare, implementarea curriculum-ului, practicile de evaluare, personalizarea orarului cu discipline la decizia reală a elevului". Potrivit sursei citate, "monopolul de stat domină" procesele de formare şi evaluare, iar acesta poate fi "prevenit prin implementarea unei liberalizări reale" a serviciilor de dezvoltare profesională, care să nu încurajeze căutarea "excesivă" a diplomelor şi creditelor profesionale. În opinia reprezentanţilor coaliţiei, autorizarea, acreditarea şi evaluarea periodică a şcolilor ar trebui să fie realizate "în mod transparent şi echitabil", pentru a asigura un proces "corect şi reprezentativ" pentru toţi actorii implicaţi pe baza unei autoevaluări în funcţie de obiectivele relevante din planul lor de acţiune, proces ce ar putea fi coordonat şi de "entităţi independente". Coaliţia îşi exprimă totodată îngrijorarea ca legislaţia subsecventă va păstra "aceeaşi abordare rigidă şi mecanică" asupra proceselor dintr-o şcoală, "obligând" în continuare ca fiecare acţiune să fie acoperită de un proces verbal sau precedată de o decizie scrisă, "fără să conteze neapărat" dacă acea acţiune a fost relevantă sau dacă a avut impact.

Pe de altă parte, Andreea Nistor, director executiv Asociaţia pentru Valori în Educaţie (AVE), susţine că 65% dintre reformele critice pentru învăţământul preuniversitar propuse de Alianţa "'O Voce pentru Educaţie'' au fost incluse în noul proiect de lege înaintat de Ministerul Educaţiei. Reprezentanţii Alianţei "O Voce pentru Educaţie" au prezentat, în cadrul conferinţei "Ce reforme aduce şi ce nu rezolvă noul proiect al legii învăţământului preuniversitar?", o analiză a reformelor importante şi lucrurile care ar trebui să mai fie îmbunătăţite în noul proiect de lege a învăţământului preuniversitar. Potrivit Andreei Nistor, analiza realizată de alianţă arată că, din cele peste 100 de măsuri de reformă propuse anul trecut, cel puţin 34 au impact major pentru elevii din România. Printre cele nouă mari teme de reformă şi măsuri critice analizate de "O Voce pentru Educaţie" s-au aflat cariera didactică, managementul, finanţarea, curriculum, evaluarea, alfabetizarea funcţională, educaţia incluzivă, digitalizarea şi învăţământul tehnologic-dual. Werner Braun, preşedinte Clubul Economic German Braşov, a spus că sistemul dual practicat la Braşov funcţionează foarte bine şi dă posibilitatea tinerilor să-şi înceapă o carieră de formare profesională susţinută de un agent economic, din toate punctele de vedere: "Acest sistem funcţionează foarte bine acolo unde agentul economic este foarte puternic, pentru că o mare parte din investiţie în acest tip de învăţământ este susţinută la noi de agentul economic. România, pentru a se dezvolta uniform economic, are nevoie de o susţinere din partea statului, din partea guvernului, pentru ca acest învăţământ să se dezvolte şi acolo unde agentul economic încă nu este. (...) Cred că este imperativ ca această lege a educaţiei să dea posibilitatea şi în regiunile unde agentul economic nu este aşa bine dezvoltat să susţină învăţământul profesional, pentru că din primul an, dacă acesta funcţionează, o să vedeţi că există un interes foarte mare a agentului economic". Eduard Petrescu, specialist la UNICEF, a fost de părere că legea educaţiei nu este încă îndeajuns de modernă pentru timpurile în care ne aflăm şi în România reforma ar fi trebuit să fie radicală. Preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, Iulian Cristache, a spus că nu se aştepta la o lege care să reformeze sistemul, deoarece o astfel de lege are nevoie de sprijinul clasei politice şi acest sprijin nu există în ţara noastră.