Diferenţe cheie între administraţiile Trump şi Biden

În perioada recentă, Statele Unite ale Americii au fost martore la tranziţia de la administraţia Trump la administraţia Biden-Harris, două abordări distincte ale conducerii americane care au avut un impact profund asupra politicii interne şi externe.

• Administraţia Trump

Administraţia Trump (20 ianuarie 2017 - 20 ianuarie 2021), condusă de Donald Trump, s-a evidenţiat printr-o politică de tip "America First" (America pe primul loc), punând accentul pe protecţionism economic, restricţionarea imigraţiei şi reducerea reglementărilor federale. Politicile sale au fost adesea polarizante şi au dus la schimbări semnificative în economia, politica externă şi societatea americană. În domeniul economico-financiar, Trump a adoptat o reformă fiscală majoră în 2017, care a redus impozitul pe profit pentru companii de la 35% la 21%, stimulând investiţiile şi crearea de locuri de muncă. De asemenea, a renegociat acorduri comerciale, cum ar fi NAFTA, înlocuit cu USMCA, şi a impus tarife pe importurile din China, declanşând un "război comercial" între cele două economii. Administraţia Trump a renunţat la numeroase acorduri internaţionale, inclusiv Acordul de la Paris privind schimbările climatice şi Acordul nuclear cu Iranul, optând pentru o retragere din politicile multilaterale tradiţionale. Totuşi, Trump a consolidat relaţiile cu Israelul, mutând ambasada SUA la Ierusalim şi intermediind Acordurile Abraham, prin care mai multe ţări arabe au normalizat relaţiile cu Israelul. Din păcate, din cauza retoricii naţionaliste şi a măsurile restrictive impuse de Donald Trump cu privire la imigraţie, societatea americană a devenit una polarizată. Administraţia Trump a instituit o interdicţie de călătorie pentru mai multe ţări majoritar musulmane şi a intensificat eforturile pentru construcţia zidului la graniţa cu Mexic. De asemenea, Trump a fost criticat pentru reacţiile sale faţă de mişcarea Black Lives Matter, iar în iunie 2020, a utilizat forţa pentru a dispersa protestatarii din faţa Casei Albe, generând reacţii negative.

Pandemia de Covid-19 a reprezentat o provocare majoră. Iniţial, Trump a subestimat gravitatea virusului, dar ulterior a lansat Operaţiunea Warp Speed pentru a accelera dezvoltarea vaccinurilor. Totuşi, gestionarea pandemiei a fost criticată pentru lipsa unei comunicări coerente şi a abordărilor contradictorii faţă de măsurile de protecţie.

Cel mai negru punct în mandatul prezidenţial al lui Donald Trump este contestarea de către acesta a rezultatului alegerilor din 2020, acuzând fraude fără dovezi concludente. Aceasta a culminat cu atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021, care a condus la al doilea proces de destituire, sub acuzaţia de incitare la insurecţie.

• Administraţia Biden-Harris

Spre deosebire de Donald Trump, administraţia Biden-Harris (20 ianuarie 2021 - prezent) a prioritizat sănătatea publică, redresarea economică, reformele sociale şi combaterea schimbărilor climatice, abordând provocările lăsate în urmă de administraţia precedentă şi repoziţionând SUA pe scena globală. Pentru combaterea pandemiei Covid-19, Joe Biden şi Kamala Harris au implementat o campanie naţională de vaccinare, distribuind vaccinuri gratuit şi promovând măsuri de protecţie, cum ar fi purtarea măştilor, pentru a reduce rata de transmitere a virusului. În timpul actualei administraţii prezidenţiale americane Joe Biden a semnat American Rescue Plan Act, un pachet de stimulare economică de 1,9 trilioane dolari care a inclus plăţi directe pentru cetăţeni şi sprijin pentru companiile mici, accentuând ajutorul pentru familiile din clasa de mijloc şi cele cu venituri mici. Prin Bipartisan Infrastructure Deal, administraţia Biden-Harris a alocat 1,2 trilioane dolari pentru modernizarea drumurilor, podurilor şi dezvoltarea infrastructurii de internet şi energie, menite să sprijine creşterea economică pe termen lung. Biden a readus SUA în Acordul de la Paris şi a stabilit ţinta de zero emisii nete până în 2050, incluzând măsuri de promovare a energiei verzi şi reglementări stricte pentru poluatori, propunând astfel un plan de acţiune ferm împotriva schimbărilor climatice.

În ceea ce priveşte domeniul social, Joe Biden şi Kamala Harris au promovat egalitatea de gen şi rasială, susţinând reforme în justiţia socială şi în poliţie. În plus, vicepreşedinta Kamala Harris, prima femeie de culoare în această poziţie, a simbolizat un avans semnificativ în promovarea egalităţii în politica americană. Joe Biden şi Kamala Harris au susţinut propuneri de reducere a costurilor educaţiei şi extinderea accesului la sănătate, promovând reforme pentru îmbunătăţirea accesului la servicii medicale şi reducerea costurilor medicamentelor.

În plan extern, Biden a căutat să restabilească alianţele, consolidând relaţiile cu NATO, susţinând Ucraina şi adoptând o atitudine fermă faţă de China. Administraţia sa a promovat valorile democratice la nivel global şi a susţinut drepturile omului, încercând să repoziţioneze SUA ca lider internaţional.

Cu toate acestea, Administraţia Biden-Harris s-a confruntat cu provocări semnificative, inclusiv gestionarea crizei de la graniţa sudică, inflaţia şi problemele economice. O altă provocare majoră a fost retragerea din Afganistan, care a generat critici din cauza problemelor de securitate asociate.

Cert este că atât administraţia Trump, cât şi cea Biden-Harris au avut un impact puternic asupra direcţiei SUA. Trump a condus o administraţie marcată de politici naţionaliste, cu accent pe economia internă şi restricţionarea imigraţiei, dar şi de o abordare nonconformistă pe plan extern, care a generat tensiuni internaţionale. În schimb, administraţia Biden-Harris a mizat pe redresarea economică post-pandemie, restabilirea alianţelor internaţionale şi abordarea schimbărilor climatice, toate cu o accentuare a echităţii şi reformelor sociale.