Digitalizarea raportărilor fiscale, îngreunată de lipsa competenţelor funcţionarilor ANAF

Mediul de afaceri apreciază faptul că Guvernul a făcut paşii necesari în direcţia digitalizării şi fiscalizării, dar pentru succesul reformei respective este nevoie ca personalul ANAF să aibă competenţele necesare pentru ca sistemele de raportare online să funcţioneze la parametri optimi, au afirmat participanţii la cea de-a XVIII-a ediţie a Forumului TaxEU, care se desfăşoară în aceste zile la Bucureşti.

În deschiderea evenimentului, Mihaela Mitroi, managing partner al companiei Global Tax Advise, a spus că ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani este obositor atât pentru mediul de afaceri, cât şi pentru autorităţi care trebuie să înveţe să comunice în formă digitală cu contribuabilii la bugetul de stat, mai ales după generalizarea sistemelor Ro e-Transport şi Ro e-Factura.

Mihaela Mitroi a afimat: "În strânsă legătură cu digitalizarea documentelor transmise de contribuabili către autorităţi, trebuie să vedem ce facem cu controalele fiscale în această perioadă, deoarece consider că ANAF nu este suficient de bine pregătită privind implementare sistemelor digitale".

Îngrijorarea doamnei Mitroi este împărtăşită şi de Alex Milcev, Partener şi Lider al Departamentului de Asistenţă Fiscală şi Juridică pentru EY România şi Moldova, care este sceptic cu privire la operaţionalizarea sistemului e-TVA din luna august 2024 aşa cum au anunţat unii reprezentanţi ai ANAF.

Domnul Milcev a precizat: "Mi se pare că operaţionalizarea e-TVA este prea devansată dacă privim problemele cu care se confruntă sistemul e-Factura. Cred că sistemul e-TVA poate fi operaţionalizat abia undeva la mijlocul anului 2025".

Reprezentantul companiei EY a atras atenţia că prin OUG 115/2023 sistemele Saf-T, e-Transport, e-Factura, e- case de marcat şi e-Sigiliu au fost desemnate drept sisteme strategice de nivel naţional, ceea ce înseamnă că ele se află permanent în vizorul statului prin intermediul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, că aceste sisteme nu ţin doar de ANAF, ci fac parte din strategia de siguranţă a ţării din punct de vedere fiscal.

Alex Milcev a arătat: "Cuplarea acestor sisteme înseamnă o încrengătură de date pe baza cărora Fiscul va avea o imagine mai bună cu privire la fluxurile din economie, ceea ce va duce la reducerea evaziunii fiscale în anii care urmează. Chiar dacă sistemul e-Factura a picat în urmă cu două săptămâni, fiind încă în elaborare, el răspunde totuşi cerinţelor mediului de afaceri. (...) Momentan sistemul este stabilit pentru încărcarea zilinică a 5 milioane de facturi. Vom vedea dacă este suficient sau nu, după data de 30 iunie 2024. (...) Deocamdată informaţiile din e-Factura şi cele din sistemul caselor de marcat nu sunt complete, deoarece comerţul business-to-consumer nu este inclus în acestea. De aceea aştept schimbările de metodologie şi de sistem din perioada următoare".

• Posibilă recesiune economică în 2024

Angela Roşca, managing partner la Taxhouse-Taxand România, a declarat că anul acesta se aşteaptă la o posibilăp recesiune economică.

Doamna Roşca a precizat: "Anul acesta văd ca principală ameninţare o posibilă recesiune economică, poate nu de nivelul celei din perioada 2008-2009, dar ea se va manifesta pe anumite sectoare de activitate. Deoarece ne aflăm în an electoral, este posibil să vedem noi modificări fiscale introduse de Guvern peste noapte, fără consultarea mediului de afaceri, fără niciun studiu de impact, dacă nu vor fi bani la bugetul de stat. (...) Am primit semnale că, în urma modificărilor fiscale operate la finalul anului 2023, sectorul imobiliar este afectat, deoarece au scăzut vânzările şi nu neapărat din cauza măririi TVA, ci din cauza creşterii dobânzilor".

Domnia sa a precizat că, în ciuda modificărilor fiscale operate de Guvern, avem încă o fiscalitate pozitivă la nivelul ţărilor din Europa Centrală, ceea ce atrage investitorii străini, dar avem şi dezavantaje reprezentate de declaraţiile unor lideri politici privind viitoare modificări fiscale, care nu au la bază niciun studiu de impact, precum şi de faptul că, deşi ANAF a început să se digitalizeze, gradul de reformare ce trebuia atins până acum este mult sub aşteptări. Un alt dezavantaj îl reprezintă în opinia reprezentantei companiei Taxhouse-Taxand România impozitarea excesivă a muncii, capitol la care ne situăm pe primul loc în Europa.

Angela Roşca a mai spus: "Avem în continuare un contencios administrativ parţial nefuncţional şi un sistem judiciar lent cu practici şi decizii neuniforme. (...) Cu toate acestea, România rămâne atractivă din perspectiva cotei unice a impozitului pe profit şi a regimului fiscal aplicabil companiilor de tip holding".

Subiectul digitalizării şi reformării ANAF a fost abordat şi de Ionuţ Simion, Partener la compania PwC România, care a spus că instituţia publică a fost nevoită să accelereze ritmul reformelor sub imperiul termenelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Ionuţ Simion a arătat: "Toate sistemele adoptate - e-Factura, e-Transport, Saf-T, casele de marcat electronice, e-Sigiliu şi e-TVA - ne mută în era raportărilor digitale. În opinia ANAF, raportările vor duce la creşterea gradului de coerenţă şi acurateţe a datelor transmise şi, pe baza lor, va fi făcută analiza de risc pentru companii, iar inspecţiile fiscale vor fi ţintite, de exemplu pe o singură tranzacţie sau la nivel sectorial. Din păcate, nivelul abilităţilor sau competenţelor digitale ale personalului ANAF este scăzut. Degeaba ai raportări digitale, dacă nu are cine să le valorifice".

De aceea, reprezentantul PwC România consideră că este nevoie de un program de formare a personalului ANAF pentru dobândirea competenţelor digitale necesare, pentru ca sistemele de raportare fiscală care vor fi interoperabile la nivelului anului 2026 să poată, pe baza analizei bazei mari de date, să calculeze rapid riscul fiscal pentru un anumit sector de activitate economică sau pentru o companie.

Dar pentru realizarea acestui lucru este nevoie şi de stabilitate la nivelul conducerii ANAF susţine Ionuţ Simion care a spus: "Au fost 15 preşedinţi ANAF în ultimii 20 de ani. Dacă va continua această rotaţie a cadrelor este puţin probabil ca sistemul integrat să funcţioneze în anul 2026 şi să avem analizele de risc. Deocamdată cel mai mare secret al ANAF-ului este analiza de risc".

• Gabriel Biriş: "Impozitul minim pe cifra de afaceri - cea mai toxică măsură fiscală de la split-TVA şi până acum"

Una dintre cele mai criticate măsuri fiscale la dezbaterea de ieri a fost impozitul minim pe cifra de afaceri pentru companiile a căror cifră de afaceri anuală depăşeşte 50 milioane euro, măsură care a fost introdusă prin articolul 18¹ prin Legea 296/2023.

Gabriel Biriş, co-managing partner la Biriş Goran SPARL, a afirmat: "Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) este cea mai toxică măsură fiscală de la split-TVA încoace. IMCA este o temă recurentă. Prima dată a fost dusă la extrem în anul 2017 când în programul de guvernare al Cabinetului Tudose s-a încercat înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul minim pe cifra de afaceri. Au fost reacţii, s-a renunţat, dar apoi au venit cu taxa de solidaritate pentru companiile a căror cifră de afaceri depăşea 100 milioane euro şi după aceea am văzut cu oroare introdus impozitul minim pe cifra de afaceri prin articolul 18¹ din Legea 296/2023 pentru companiile care au o cifră de afaceri anuală mai mare de 50 milioane euro, dar şi aici au fost introduse mici excepţii. (...) Introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri arată incompetenţa autorităţilor statului. De fapt, IMCA nu este un impozit pe cifra de afaceri ci un impozit pe venituri totale din care se scad anumite sume. Din păcate, deşi în unele sectoare de activitate accizele au fost scoase din cifra de afaceri a producătorilor, ele au rămas la distribuitori, unde marjele de profit sunt de 1% sau maximum 1,5%, iar cifra de afaceri de exemplu la distribuitorii de ţigări sau produse din tutun este alcătuită în procent de 70% din accizele care au fost scoase din calculul cifrei de afaceri a producătorilor. La fel este şi cu taxa clawback din sectorul pharma care şi ea este luată în calcularea cifrei de afaceri anuală, şi cu redevenţele la producătorii de petrol şi gaze naturale".

Domnia sa a arătat că impactul IMCA va fi negativ asupra mediului de afaceri şi că multe companii din distribuţie, dar şi din alte sectoare de activitate vor fi nevoite să îşi închidă afacerea pentru a nu intra pe pierderi masive şi pentru "a nu veni cu bani de acasă".

Gabriel Biriş a prezentat o analiză a aplicării impozitului minim pe cifra de afaceri la nivelul bilanţurilor raportate pentru anul 2022, deoarece bilanţurile pentru anul 2023 încă nu au fost depuse la Ministerul Finanţelor. Din analiza respectivă reiese că în anul 2022 au fost 1089 de companii care au înregistrat în ţara noastră o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro. Aplicarea IMCA asupra acestor companii ar fi afectat cifra de afaceri pentru 697 dintre acestea, firme care au în total 624.100 de anbgajaţi. Dintre acestea, 142 de firme (care au 171.800 de angajaţi) ar fi consemnat pierderi dacă li s-ar fi aplicat impozitul minim pe cifra de afaceri şi ar fi fost nevoie pentru acoperirea acestor pierderi de un necesar de finanţare în valoare totală de 300 milioane euro.

Dintre cele 697 de firme afectate, 95 de companii (care au 100.100 angajaţi) au marjă de profit cuprinsă între 0 şi 0,99%, iar aceste companii ar fi înregistrat o pierdere de 85 milioane euro, dacă s-ar fi aplicat IMCA.

Pierderi ar fi înregistrat şi rstul de 478 de companii din cele 697 afectate, companii ce au marjă de profit cuprinsă între 1% şi 6,25% din cifra de afaceri.

"Practic numai companiile care înregistrează profit peste 6,25% din cifra de afaceri nu ar fi afectate de introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri, dar numărul acestor firme este foarte mic", a concluzionat Gabriel Biriş.

Domnul Biriş a spus că în aceste condiţii, companiile de mai sus s-ar putea să fie nevoite să încerce eludarea IMCA prin divizarea firmei în mai multe societăţi pentru a nu depăşi cifra de afaceri de 50 milioane euro, prinm schimbarea modelului de business de la producţie la lohn, ceea ce ar însemna că au venituri doar din servicii, nu din vânzări producţii, prin mutarea sediului fiscal al companiei în alte state unde vor plăti doar impozit pe profit. Domnia sa a precizat însă că toate aceste lucruri vor duce la distorsionarea majoră a mai multor sectoare economice şi la dificultăţi suplimentare pentru bugetul de stat.

Gabriel Biriş a mai spus că Marcel Boloş, ministrul Finanţelor Publice, a estimat că din aplicarea impozitului minim pe cifra de afaceri la bugetul de stat vor fi înregistrate venituri suplimentare în valoare totală de 5 miliarde lei, venituri care în opinia domnului Biriş pot fi realizate din majorarea cu 1% a TVA sau a altor taxe şi nu din distrugerea unor companii cu cifră de afaceri destul de mare.

• Reforma taxelor locale - principala provocare pentru anul 2025

Participanţii la dezbatere au vorbit şi despre principalele provocări pentru mediul de afaceri pentru anul viitor. Alex Milcev a atras atenţia cu privire la reformarea substanţială, de la 1 ianuarie 2025, a taxelor locale, care ar urma să crească la peste 1% din PIB.

"Cei mai impactaţi de această reformă vor fi proprietarii de terenuri şi apartamente care vor plăti impozite şi taxe mult mai mari după alegerile din anul 2024", a avertizat Alex Milcev.

La rândul său, Angela Roşca a arătat că se aşteaptă la o dezbatere aprinsă cu privire la introducerea impozitului progresiv şi a menţionat că o cotă unică generalizată este mai bună pentru întreaga economie şi ar trebui să fie aplicată în următorii ani.

Reprezentul PwC România, Ionuţ Simion, a spus că statul are nevoie de 30 miliarde lei în plus faţă de estimările de colectare a veniturile bugetare pentru a reduce deficitul bugetar de la 5% la 3% şi că nu crede că existenţa a două tipuri de impozit pe profit sau un impozit progresiv ar fi suficiente pentru aducerea la bugetul de stat a sumei necesare pentru încadrarea în ţinta europeană de deficit.