DIICOT: România a fost vizată de acţiuni de "sabotaj" şi atacuri hibride specifice Rusiei

Sabotaj şi atacuri hibride specifice Federaţiei Ruse au vizat România în 2024, alături de alte state europene, prin utilizarea tehnicilor hibride, scopul acestor acţiuni fiind testarea pregătirii de apărare a ţărilor NATO şi identificarea vulnerabilităţilor infrastructurale, conform raportului DIICOT pe anul trecut.

"Pe parcursul anului 2024, atât România, cât şi alte ţări europene, au fost vizate de diferite acţiuni de 'sabotaj', specifice arsenalului de tehnici hibride pe care Federaţia Rusă îl folosea în România, precum şi în statele aliate", se menţionează în raport.

DIICOT explică faptul că, începând cu 2022, cel puţin 50 de incidente au avut loc în 13 ţări din Europa, inclusiv România, care ar putea fi atribuite operaţiunilor hibride ruseşti. Acestea au inclus activităţi precum spionaj, vandalism, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare şi chiar trei atacuri asupra infrastructurii subacvatice din Marea Baltică.

"Germania, Franţa, Marea Britanie, Cehia, Slovacia, Polonia, România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda şi Suedia au fost afectate de atacuri hibride", se arată în raport. DIICOT subliniază faptul că Rusia şi-a schimbat tactica, renunţând la trimiterea agenţilor săi specializaţi în statele NATO şi optând pentru recrutarea de contractori aleatorii prin aplicaţia Telegram, pentru a desfăşura atacuri hibride contra statelor vizate. "Rusia nu mai trimite agenţi instruiţi, ci recrutează contractori aleatoriu contra cost. Candidaţii sunt recrutaţi pe chat-uri în Telegram, iar salariile variază, pornind de la câteva sute la câteva mii de dolari."

România nu s-a confruntat cu ameninţări teroriste directe în 2024, fără a înregistra atacuri teroriste pe teritoriul său. "La acest moment, România nu se confruntă cu un fenomen terorist, riscul rămânând în continuare scăzut", precizează DIICOT.

Cu toate acestea, propagarea ideologiei Daesh/Statul Islamic a continuat să contribuie la radicalizarea online, în special în rândul tinerilor şi minorilor. "Mediul cel mai frecvent utilizat pentru desfăşurarea activităţilor infracţionale de acest tip este cel online, prin intermediul Internetului, iar categoria principală de risc o reprezintă persoanele minore/adolescenţii şi tinerii."

Riscurile externe pentru România includ tranzitarea ilegală a frontierelor de către susţinători ai grupărilor teroriste şi posibile fluxuri ilegale de armament şi materii explozive din Ucraina. "Principalul risc de origine externă l-ar putea reprezenta încercările de tranzitare a frontierelor naţionale de către persoane asociate sau susţinătoare ale entităţilor teroriste sau radicale, dar prezintă interes şi evoluţiile din Ucraina, în contextul conflictului militar (armament, muniţii, materii explozive care ar putea fi introduse ilegal în România)."

În ceea ce priveşte infracţiunile de terorism şi contra securităţii naţionale, DIICOT a soluţionat 94 de cauze în 2024, dintre care patru au fost trimise în instanţă, iar 15 inculpaţi au fost deferiţi justiţiei.