DIKE-SUPLIMENT DEDICAT ACTIVITĂŢII DE DREPT / CONFORM PROGRAMULUI DE GUVERNARE 2021-2024 Finalizarea monitorizării României prin MCV - obiectivul naţional cel mai important în domeniul Justiţiei

Finalizarea monitorizării României prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) reprezintă cel mai important obiectiv naţional în domeniul Justiţiei, după cum este trecut în Programul de Guvernare 2021-2024.

Documentul menţionează: "Acest obiectiv naţional trebuie susţinut de toate partidele politice democratice, prin garantarea unor măsuri legislative şi executive de natură să genereze un act de justiţie eficient, imparţial şi egal pentru justiţiabili. O reformă atât de amplă în domeniul justiţiei şi cu un obiectiv atât de ambiţios implică multă maturitate politică, capacitatea de atingere a consensului instituţional şi politic, respectiv capacitatea de a identifica soluţii legislative alternative şi instituţionale pentru îndeplinirea obiectivelor asumate".

În domeniul Justiţie şi stat de drept, Guvernul propune continuarea şi îmbunătăţirea reformelor, cu luarea în considerare a rapoartelor organismelor europene - Comisia de la Veneţia, GRECO, MCV şi Raportul CE privind statul de drept.

Totodată, autorităţile vor să promoveze eficienţa Justiţiei ca serviciu public, garantând o justiţie accesibilă, imparţială şi independentă pentru toţi justiţiabilii: "Pe de o parte, eficienţa Justiţiei ca serviciu public presupune existenţa şi garantarea unei independenţe a Justiţiei în cele două componente ale sale: componenta instituţională, referitoare la sistemul judiciar în întregime, cât şi componenta individuală, referitoare la statutul juridic al magistraţilor (judecători şi procurori) cu toate elementele sale componente, consacrate în jurisprudenţa CCR, precum şi de standardele europene în materie.

Pe de altă parte, eficienţa Justiţiei ca serviciu public presupune proceduri judiciare şi administrative care să conducă la o mai bună alocare şi gestionare a dosarelor şi la reducerea termenelor de soluţionare a litigiilor, la accelerarea procedurilor pentru punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti şi să garanteze accesul efectiv la justiţie al justiţiabililor, inclusiv prin facilitarea ajutorului judiciar public".

Printre altele, Guvernul se angajează să finalizeze proiectele de lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar generic denumite "Legile Justiţiei" şi să le transmită Parlamentului în vederea adoptării, însoţite de avizul Comisiei de la Veneţia, consultate în acest scop.

Pentru realizarea obiectivului major al eliminării MCV, Guvernul României susţine armonizarea Legilor Justiţiei în vederea îndeplinirii obiectivelor de referinţă stabilite prin Decizia Comisiei din 13 decembrie 2006.

Programul de Guvernare mai arată: "Prin proiectele de lege pentru modificarea Legilor Justiţiei pe care Guvernul le va înainta Parlamentului spre adoptare, vom urmări să garantăm respectarea următoarelor principii: independenţa judecătorilor şi procurorilor, admiterea în profesie şi promovarea în carieră pe criterii meritocratice, funcţionarea eficientă, transparenţa şi răspunderea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, funcţionarea eficientă a instanţelor, a Inspecţiei Judiciare şi a Ministerului Public, răspunderea efectivă a magistraţilor, dar şi protecţia lor în faţa oricăror ingerinţe şi abuzuri, separaţia, echilibrul şi cooperarea loială dintre puterea judecătorească şi celelalte puteri ale statului, respectarea obligaţiilor statului român care decurg din rapoartele MCV, GRECO, din avizele Comisiei de la Veneţia şi, mai nou, din Mecanismul statului de drept, la care se adaugă jurisprudenţa recentă a CJUE şi CEDO, precum şi cea a Curţii Constituţionale a României (CCR)".

Guvernul urmăreşte susţinerea sistematizării legislaţiei în domeniul înregistrării în Registrul Comerţului, în acord cu reglementările europene, în scopul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi asigurării unei protecţii efective datelor cu caracter personal, precum şi inventarierea de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a tuturor autorizaţiilor necesare pentru derularea fiecărei categorii de activitate comercială şi informarea beneficiarilor prin mijloace accesibile, transparente, complete şi clare.

"Ministerul Justiţiei are în vedere identificarea unor soluţii legislative şi administrative prin dialog cu CSM şi cu mediul de afaceri pentru: (i) stabilirea unor termene rezonabile de judecată in cadrul procedurilor de insolventa si în dosarele comerciale în general; (ii) înfiinţarea etapizată de tribunale specializate în litigii cu profesioniştii, în cauzele privind insolvenţa şi falimentul, precum şi în litigiile de muncă concomitent cu specializarea magistraţilor in achiziţii publice; (iii) promovarea unor mijloace de soluţionare alternativă a litigiilor comerciale, precum medierea şi arbitrajul; (iv) un cadru legal pentru soluţionarea la distanţă a litigiilor în materie comercială, utilizarea instrumentelor digitale pentru a creşte eficacitatea, transparenţa şi securitatea juridică; (v) actualizarea listei expertilor judiciari pe domenii economice, inclusiv în proceduri de achiziţii publice", conform documentului citat.

• Asigurarea resursei umane pe termen scurt, mediu şi lung - unul dintre obiectivele Guvernului pe Justiţie

Nou Guvern va susţine adoptarea de către Parlament a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, care reglementează transferurile judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la alta sau de la un parchet la altul ori la o instituţie publică, un obiectiv solicitat insistent de sistemul judiciar, subliniază textul noului Program, precizând: "Vom asigura cadrul legal permanent pentru organizarea concursurilor de admitere în magistratură, prin introducerea modificărilor necesare în noile Legi ale Justiţiei conform jurisprudenţei CCR. (...) Vom acorda prioritate procedurii de ocupare a funcţiilor de conducere în sistemul judiciar cu scopul de a nu afecta activitatea şi eficienţa instanţelor şi a parchetelor. Susţinem ca promovarea în funcţiile de conducere la nivelul instanţelor şi parchetelor să se realizeze pe criterii meritocratice şi în urma unor proceduri de concurs transparente. (...) Vom promova în cadrul Legilor Justiţiei o serie de măsuri legislative care vor reglementa:

- O procedură nouă de selectare a procurorilor de rang înalt, cu diminuarea rolului politic excesiv al ministrului justiţiei, rol criticat în rapoartele MCV şi cu asigurarea echilibrului şi a dialogului decizional functional, în limitele atribuţiilor constituţionale, între iniţiatorul procedurii (Ministrul Justiţiei), avizatorul selecţiei realizate de Ministrul Justiţiei (Secţia de procurori a CSM) şi emitentul actului administrativ de numire în funcţie (Preşedintele României).

- O procedură de contestare a revocării în faţa instanţei în acord cu hotărâ­rea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 5 august 2020".

• Guvernul vrea să elimine inechităţile în domeniul salarizării şi acordării pensiilor de serviciu în rândul magistraţilor

Totodată, se are în vedere promovarea unei serii de măsuri care au ca finalitate eliminarea inechităţilor în domeniul salarizării şi acordării pensiilor de serviciu în rândul magistraţilor, prin identificarea unor soluţii legislative în dialog cu CSM şi cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

"Până la data de 31 martie 2022, vom adopta un act normativ care să prevadă încetarea activităţii SIIJ şi înfiinţarea unei instituţii/structuri care să ofere garanţii de independenţă a magistraţilor şi să asigure în acelaşi timp mecanisme eficiente pentru o reală şi efectivă răspundere a judecătorilor şi procurorilor, în condiţii de imparţialitate şi de legalitate a procedurilor, în acord cu Decizia CJUE din 18 mai 2021, cu avizul Comisiei de la Veneţia din iulie 2021 şi al Consiliului Superior al Magistraturii", subliniază textul citat.

Prin modificarea Legilor Justiţiei, se are în vedere şi o reformă a Inspecţiei Judiciare, astfel încât această instituţie să ofere garanţii sporite de independenţă, imparţialitate şi profesionalism, în acord cu decizia CJUE şi cu luarea în considerare a recomandărilor din rapoartele MCV.

• Autorităţile urmăresc intensificarea luptei anticorupţie şi a luptei împotriva criminalităţii organizate

"După şapte ani de la punerea în aplicare a noilor coduri (Codul penal şi Codul de procedură penală) şi după zeci de decizii de neconstituţionalitate pronunţate de Curtea Constituţională cu privire la conţinutul normativ al acestora, susţinem o legislaţie penală şi procesual penală modernizată şi coerentă, având la bază o viziune de politică penală sistemică, iar nu una parţială şi/sau limitată", arată Programul de Guvernare, sublinind: "Vom continua eforturile depuse până acum şi vom promova, în dezbaterea parlamentară, proiectele de lege pentru modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, cu scopul de a pune respectivele coduri în acord cu deciziile CCR şi cu luarea în considerare a recomandărilor MCV".

Combaterea infracţiunilor de mediu, combaterea fenomenului traficului de persoane, consolidarea capacităţii naţionale de reacţie la forme extrem de nocive, de manifestare a criminalităţii organizate transfrontaliere, prevenirea cazurilor de trafic de minori din centrele de tip rezidenţial prin sesiuni informative şi un mecanism de raportare imediată a suspiciunilor reprezintă alte obiective ale noului Guvern, în domeniul Justiţiei.

• Programul de Guvernare susţine digitalizarea actului de justiţie

Pentru eficientizarea actului de justiţie, este necesară implementarea digitalizării, a măsurilor cuprinse în Planul naţional de digitalizare a sistemului judiciar care cuprinde digitalizarea structurii Ministerului Justiţiei şi a instanţelor de judecată, apreciază autorii documentului, care anunţă: "Vom acţiona pentru realizarea, înfiinţarea şi modernizarea centrelor de date, cât şi pentru implementarea de roboti informatici pentru efectuarea activitătilor recurente/repetitive, asigurarea staţiilor şi a fondului de carte în format digital (inclusiv audiobook), automatizarea proceselor din justiţie prin mecanisme de inteligenţă artificială, în cazurile şi situaţiile care permit acest lucru.

În mod special, vom susţine digitalizarea actului de justiţie prin îmbunătăţirea sistemului ECRIS IV şi punerea bazelor pentru dezvoltarea sistemului ECRIS V, precum şi prin dezvoltarea şi generalizarea dosarului electronic într-un sistem unic, la nivel naţional. Susţinem folosirea mijloacelor electronice de comunicare a actelor de procedură, precum şi elaborarea cadrului normativ pentru instituirea domiciliului electronic".

Conform sursei citate, finanţarea prin PNRR a unor proiecte de digitalizare a actului de justiţie reprezintă o oportunitate reală pentru modernizarea radicală a actului de justiţie şi a relaţiei dintre sistemul judiciar şi justiţiabili.