DIN CAUZA DOBÂNZILOR FOARTE MARI Rusia nu va mai emite obligaţiuni în 2022

• Moscova ameninţă cu acţiuni în justiţie, dacă este forţată să intre în incapacitate de plată • Rubla scade puternic

Rusia opreşte licitaţiile pentru emisiuni de obligaţiuni în perioada care a rămas din acest an, din cauza dobânzilor "prohibitive", spune ministrul Finanţelor de la Moscova, Anton Siluanov, citat de cotidianul pro-Kremlin Izvestia, preluat de Bloomberg.

Din cauza sancţiunilor economice şi financiare fără precedent impuse de Occident Rusiei, în contextul invaziei Ucrainei, costul asigurării împotriva riscului de "default" (n.r. - incapacitate de plată) pentru obligaţiunile guvernamentale ruseşti a urcat până la un nivel record săptămâna trecută, ceea ce arată că există o probabilitate de default de 99% în decurs de un an, menţionează sursa.

"Nu avem în plan să ieşim cu obligaţiuni pe piaţa locală sau pe pieţele externe, în acest an. Nu are sens, deoarece costurile cu împrumuturile ar fi astronomice", a spus Anton Siluanov.

Todd Schubert, şeful diviziei de produse cu venit fix din cadrul Bank of Singapore, susţine că poziţia fiscală a Rusiei la debutul războiului din Ucraina era una favorabilă datorită rezervelor valutare consistente. În noul context, domnia sa afirmă: "Combinaţia dintre o poziţie financiară solidă şi capacitatea de a genera venituri substanţiale de pe urma vânzărilor de hidrocarburi îi conferă Guvernului rus flexibilitatea de a se abţine de la emiterea de obligaţiuni în viitorul apropiat".

Datele oficiale arată că, în acest an, Rusia a vândut obligaţiuni denominate în monedă locală în valoare de 128 de miliarde de ruble (1,5 miliarde de dolari). Programul iniţial de emisiuni al Ministerului de Finanţe de la Moscova prevedea emiterea de obligaţiuni în valoare de 700 de miliarde de ruble numai în primul trimestru.

• Anton Siluanov: "Vom prezenta în instanţă facturile care confirmă eforturile noastre de a plăti atât în valută, cât şi în ruble"

Rusia va acţiona în justiţie dacă Occidentul încearcă să o forţeze să nu îşi plătească datoria suverană, declară, citat de ziarul Izvestia, ministrul de Finanţe de la Moscova, Anton Siluanov, informează Reuters.

"Desigur că vom acţiona în judecată, pentru că am luat toate măsurile necesare ca să ne asigurăm că investitorii îşi primesc plăţile", a declarat Siluanov, menţionând: "Vom prezenta în instanţă facturile care confirmă eforturile noastre de a plăti atât în valută, cât şi în ruble. Nu va fi un proces uşor. Va trebui să ne dovedim foarte activ cauza, în ciuda tuturor dificultăţilor".

Siluanov nu a detaliat opţiunile legale ale Rusiei.

Rusia se confruntă cu primul său "default" suveran extern din mai bine de un secol, după ce a făcut aranjamente pentru rambursarea obligaţiunilor internaţionale în ruble, la începutul săptămânii trecute, chiar dacă plata era datorată în dolari.

Recent, Siluanov a spus că Rusia va face tot posibilul pentru a se asigura că sunt plătiţi creditorii săi.

"Rusia a încercat cu bună-credinţă să îşi plătească creditorii externi", a afirmat Siluanov, subliniind: "Cu toate acestea, politica deliberată a ţărilor occidentale este să creeze prin toate mijloacele, în mod artificial, un default".

Siluanov a precizat că pasivele externe ale Rusiei se ridică la aproximativ 20% din datoria publică totală, care este de circa 21 de trilioane de ruble (261,7 miliarde de dolari). Din această sumă, aproximativ 4,5-4,7 trilioane de ruble sunt datorii externe.

Rusia nu a mai intrat în incapacitate de plată a datoriilor sale externe de după Revoluţia din 1917.

• Rubla scade puternic

Moneda Rusiei, rubla, a scăzut puternic ieri, anunlând o parte din câştigurile înregistrate în săptămâna precedentă, după ce banca centrală de la Moscova a decis să relaxeze măsurile temporare de control al capitalului, anunţă Reuters.

Vineri seara, banca centrală a Rusiei a informat că va renunţa, începând cu 11 aprilie, la comisionul de 12% aplicat pentru cumpărarea de valută prin societăţile de brokeraj şi va ridica interdicţia temporară de a vinde valută persoanelor fizice, începând cu 18 aprilie.

Drept urmare, rubla a scăzut la 82,09 unităţi/dolar, în deschiderea pieţei de la Moscova, de la 71 de ruble/dolar vineri (cel mai ridicat curs de după 11 noiembrie 2021). Ulterior, cursul era de 79,90 de ruble pentru un dolar, în declin cu 5%.

Faţă de euro, rubla a pierdut 4,3% în prima parte a zilei de ieri, ajungând la 86,35 unităţi.

• Scăderi la Bursa din Moscova

În contextul mai sus menţionat, indicii Bursei din Moscova au urmat un curs negativ ieri.

Indicele major al Bursei din Moscova (MOEX) a coborât cu 0,6% ieri, la ora locală 16.36, până la 2.576,84 puncte, iar indicele RTS - cu 5,1%, la 1.024,83.

Acţiunile Sberbank - cea mai mare bancă din Rusia - s-au depreciat cu 1,4% la ora 16.38, ajungând la 141,73 ruble, cele ale VTB Bank - cu 2,2%, la 0,022 ruble. Titlurile gigantului gazelor Gazprom PJSC au pierdut 1,8%, ajungând la 236,74 ruble la ora 16.38.

În schimb, acţiunile companiei petroliere Lukoil PJSC au crescut cu 0,7% la ora 16.37, până la 5.261 ruble, cele ale grupului petrolier Rosneft - cu 2,6%, la 413,55 ruble.

• Scad cotaţiile ţiţeiului şi gazelor

Preţul futures al barilului de petrol Brent cu livrare în luna iunie a scăzut cu 3,5% la ICE Futures Europe, în a doua parte a zilei de ieri, atingând 99,15 dolari. La Nymex SUA, preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în mai a coborât cu 3,8%, la 94,57 dolari barilul la ora locală 09.26.

Săptămâna trecută, preţul petrolului Brent a scăzut cu 1,5%, iar cel al WTI - cu 1%. Declinul săptămânal al fost al doilea consecutiv, înregistrat în condiţiile în care ţările dezvoltate membre ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE) au informat că vor extrage încă 120 de milioane de barili de petrol din rezervele lor, în încercarea de a stabiliza preţurile de pe piaţa de profil. Din această cantitate, 60 de milioane de barili vor fi introduşi pe piaţă de Statele Unite.

Preţul gazelor cu livrare în luna mai atingea 102,21 euro pentru un Megawatt-oră la Bursa din Amsterdam, ieri la ora 16.35, faţă de 102,12 euro la deschiderea şedinţei bursiere. Pe parcursul sesiunii, cotaţia a coborât până la 100,50 euro.

• Société Générale iese de pe piaţa din Rusia

Grupul bancar francez Société Générale SA a anunţat ieri că a ajuns la un acord privind vânzarea participaţiei sale majoritare la banca rusească Rosbank, precum şi la subsidiarele acesteia de asigurări, un acord care marchează ieşirea sa de pe piaţa din Rusia după invadarea Ucrainei, informează Reuters.

Banca franceză, prezentă şi pe piaţa din România, a precizat că a semnat un acord privind transferul pachetului său de 99% din acţiunile Rosbank către fondul de investiţii Interros Capital, o firmă rusă care are legături cu oligarhul Vladimir Potanin, care este, de altfel, şi fostul acţionar majoritar de la Rosbank.

"Odată cu acest acord, grupul iese în mod ordonat de pe piaţa din Rusia, asigurând o continuitate pentru angajaţii şi clienţii săi", a precizat Société Générale într-un comunicat de presă, conform Agerpres. Banca franceză a adăugat că transferul participaţiei la Rosbank va avea un impact negativ de aproximativ 3,1 miliarde de euro, adică aproximativ 20 de puncte de bază, asupra capitalului său de tip CET 1, însă a menţionat că indicatorul va rămâne deasupra intervalului ţintă.

Fondurile proprii de nivel 1 sunt considerate a fi capitalul necesar pentru asigurarea continuităţii activităţii. Acest capital îi permite unei bănci să îşi continue activităţile şi să-şi menţină solvabilitatea.