DIN CAUZA LIPSEI DE FORŢĂ DE MUNCĂ Proiectele de infrastructură şi construcţii - în pericol să nu fie realizate la timp

• Ne confruntăm cu o criză de lucrători pe piaţa autohtonă a construcţiilor

• România este ultima ţară din Europa, în ceea ce priveşte leasingul imobiliar

Proiectele de infrastructură şi construcţii nu vor putea fi îndeplinite în timpul anunţat, având în vedere lipsa forţei de muncă din Româ-nia, au fost de părere atât Radu Berceanu, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turis-mului, cât şi reprezentanţii patronatelor din domeniu, în cadrul unui forum de construcţii,

În prezent, pe piaţa autohtonă există cu circa 50% mai puţine resurse umane faţă de anul 1990, potrivit domnului Borbely. În acest sens, autorităţile din domeniu au menţionat că este nevoie ca firmele străine care câştigă licitaţii de lucrări în ţara noastră să vină cu forţa de muncă necesară, precum şi cu utilajele aferente.

Patronii din construcţii trebuie să-şi plătească angajaţii cu salarii mai mari, de nivelul celor din Europa, este de părere Laszlo Borbely, ministrul delegat pentru lucrări publice şi amenajarea teritoriului. Domnia sa a subliniat, ieri, că numai aşa ne vom putea recupera constructorii plecaţi să muncească peste graniţă.

O altă problemă subliniată de Radu Berceanu este lipsa materialelor: "Când vom începe să lucrăm la toate proiectele care se află în faza de documentaţie va fi o problemă imensă. După ce va fi demarată autostrada Bucureşti-Braşov vor fi absorbite cantităţi enorme de materiale obişnuite şi nu ştiu de unde or să fie aduse, în ritmul şi cantităţile necesare".

Ministrul de resort dezaprobă modalitatea de selectare a antreprenorilor pe criteriul preţului, întrucât, în aceste cazuri, calitatea lucrărilor este afectată. Şi calificarea muncitorilor din ţară lasă de dorit, întrucât cei mai buni constructori lucrează în străinătate. Ministrul Berceanu a subliniat că sectorul construcţiilor reprezintă cel mai dinamic domeniu, în ultimul an înregistrându-se o creştere, pe acest segment, de circa 16%. Evoluţia crescătoare urmează să se menţină timp de mai mulţi ani. În perioada 2007-2013, ţara noastră va avea la dispoziţie aproximativ 5 miliarde de euro din fonduri europene şi de 4-5 ori mai mulţi bani de la bugetul de stat şi din alte surse, pentru realizarea proiectelor din domeniu, a apreciat domnul Berceanu.

Potrivit domniei sale, în anii următori, autostrăzile vor fi construite prin parteneriate public-private, care vor lua în concesiune respectivele tronsoane, pentru proiectare, construcţie şi întreţinere, pe un timp de 25 de ani. Până în anul 2017 ar trebui să fie realizaţi cel puţin 2.000 km de autostradă.

În prezent, a precizat Laszlo Borbely, se află în derulare programe de infrastructură rurală, alimentare cu apă la sate, pietruire de drumuri, săli de sport, prin cele patru rectificări bugetare din acest an MTCT obţinând 700 milioane de euro. Pentru refacerea infrastructurii în localităţi, au fost alocate 800 milioane de euro, care vor fi cheltuite până în anul 2009. În acest an, peste 1.800 de primării au primit circa 220 milioane de lei, pentru proiectare, a spus ministrul Borbely, care a adăugat că ţara noastră este "parţial pregătită" pentru integrare, în ceea ce priveşte segmentul construcţiilor.

Oficialii guvernamentali au anunţat că, în aceste zile, va fi semnat protocolul pentru înfiinţarea primului cluster, alcătuit dintr-un număr de 14 societăţi puternice din domeniu, care îşi au sediile în jurul Bucureştiului.

La rândul său, Anca Boagiu, ministrul integrării europene, a ţinut să precizeze că, şi după aderare, poate fi aplicată o clauză de salvgardare în domeniul construcţiilor, în cazul în care produsele furnizate pe piaţă nu vor fi conforme cu standardele europene. Astfel, acestea pot fi interzise până când se vor ridica la cerinţele UE.

Printre obiectivele care trebuie realizate, ministrul integrării a menţionat dezvoltarea fondului de locuinţe pentru închiriere şi a celor sociale, promovarea de tehnologii şi materiale noi şi reabilitarea termică a clădirilor.

În ciuda faptului că sectorul construcţiilor din ţara noastră este cel mai dinamic, comparativ cu celelalte pieţe din Europa, în ceea ce priveşte leasingul imobiliar, România se află pe ultimul loc, cu puţin peste zero. Potrivit Adrianei Ahciarliu, secretar general al Asociaţiei de Leasing şi Servicii Financiare Nebancare, statul cu cea mai mare pondere pe piaţa leasingului bancar este Italia, cu peste 7%.