DIN CAUZA MODIFICĂRII ALEGERII PRIMARILOR, Moţiune de cenzură împotriva guvernului Orban

Alfred Simonis, liderul deputaţilor PSD, a declarat, ieri, că parlamentarii social-democraţi vor depune o moţiune de cenzură împotriva guvernului Orban, dacă Executivul îşi va asuma, mâine, răs-punderea pentru legea privind alegerea primarilor în urma a două tururi de scrutin. Conform acestuia, PSD a strâns numărul de semnături necesare pentru depunerea moţiunii.

Alfred Simonis a precizat: "După citire, după angajarea răspunderii Guvernului, miercuri, sunt trei zile până când poate fi depusă moţiunea. Deci, vineri va trebui depusă moţiunea de cenzură. Avem numărul de semnături pentru ca această moţiune să fie depusă şi avem şi numărul de voturi, sper eu, pentru a adopta această moţiune".

PSD are în acest moment 200 de deputaţi şi senatori. Cu voturile UDMR, care a anunţat că sprijină demersul PSD, sunt 230. Pentru a fi demis Guvernul este nevoie de votul a jumătate plus unu din numărul de mandate, mai exact 233.

Cabinetul Orban urmează să-şi asume răspunderea, mâine, pe alegerea primarilor în două tururi.

În legătură cu alegerile locale, Minis-terul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei a iniţiat, ieri, un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru alegerea preşedinţilor de consilii judeţene din rândul consilierilor judeţeni. Legislaţia actuală prevede alegerea acestora în mod direct, de către cetăţeni, prin votul uninominal.

Potrivit proiectului de OUG, "consiliile locale, consiliile judeţene şi primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat". Documentul prevede că "preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi viceprimarii se aleg prin vot indirect, de către consiliile judeţene, respectiv de către consiliile locale".

Renunţarea la alegerea preşedinţilor de consilii judeţene prin vot direct nu a fost cuprinsă în proiectul de lege pentru revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin, pe care Guvernul îşi va angaja răspunderea, mâine, în Parlament.

Prin proiectul de OUG, numărul consilierilor judeţeni se măreşte cu încă un ales, deoarece până acum preşedintele de CJ era ales separat de lista de consilieri judeţeni.

Potrivit proiectului, Consiliul judeţean alege dintre membrii săi un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi. Preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene se aleg prin vot indirect, de către consiliile judeţene, cu votul secret al majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie. Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean îşi păstrează calitatea de consilier judeţean. Eliberarea din funcţie a preşedintelui sau a vicepreşedinţilor consiliului judeţean se face cu votul secret a două treimi din numărul consilierilor în func-ţie, la propunerea motivată a cel puţin unei treimi din numărul acestora. Eliberarea din funcţie a preşedintelui sau a vicepreşedinţilor consiliului judeţean nu se poate face în ultimele 6 luni ale mandatului consiliului judeţean.

Durata mandatului preşedintelui şi al vicepreşedinţilor consiliului judeţean este egală, de regulă, cu durata mandatului consiliului judeţean. În cazul în care mandatul consiliului judeţean încetează înainte de expirarea duratei normale de 4 ani, încetează de drept şi mandatul preşedintelui şi al vicepreşedinţilor consiliului judeţean fără vreo altă formalitate.