DIN MĂRUNTAIELE RĂZBOIULUI VALUTAR SUA - CHINA - UE Iranul înlocuieşte dolarul cu euro

Teheranul a anunţat săptămâna trecută că va începe să raporteze sumele în valută străină în euro, nu în dolari, ca parte a efortului ţării de a reduce dependenţa de moneda americană, consecinţă a tensiunii politice cu Washingtonul, după cum informează "Middle East Monitor".

Guvernatorul băncii centrale, Valiollah Seif, declarase anterior că liderul suprem Ayatollahul Ali Khamenei a salutat propunerea sa de a înlocui dolarul cu euro în comerţul exterior, deoarece "dolarul nu are loc în tranzacţiile noastre de astăzi". Deceniile de sancţiuni economice au adus comerţul iranian cu SUA la valori apropiate de zero.

Cel mai important partener comercial al Iranului îl constituie Emiratele Arabe Unite, care reprezintă aproximativ 24% din totalul importurilor şi exporturilor iraniene. China nu este cu mult în urmă, cu 22%, urmată de Turcia, India şi UE, care reprezintă aproximativ 6% din comerţul cu Iranul.

Liderii iranieni au ameninţat de ceva timp să schimbe dolarul pentru o altă monedă. Trecerea la euro a devenit o urgenţă suplimentară după decizia lui Donald Trump să includă Iranul într-o listă cu 6 ţări majoritar musulmane (iniţial au fost şapte, dar Irak a căzut din listă), ai căror cetăţeni nu au voie să intre în SUA (Iran, Siria, Yemen, Somalia, Libia şi Sudan).

Preşedintele american Donald Trump a ameninţat că va denunţa înţelegerea Iranului din 2015 cu puterile mondiale nucleare.

Ameninţarea cu alte sancţiuni din partea SUA a destabilizat piaţa valutară a Iranului în ultimele luni.

Operaţiunile bancare care implică dolarul sunt deja dificile pentru Iran; sancţiunile au determinat băncile americane să nu mai fie dispuse să facă afaceri cu Teheranul.

Această mişcare - trecerea la raportare în euro - este văzută de oficialii iranieni ca un pas logic şi necesar.

Noua politică iraniană ar putea încuraja organele guvernamentale şi firmele legate de statul iranian să-şi crească utilizarea euro în detrimentul dolarului.

Teheranul încearcă de ani de zile să se îndepărteze de dolar, deşi mare parte din comerţul internaţional al ţării se desfăşoară în continuare în dolari, iar iranienii obişnuiţi folosesc dolarul pentru călătorii şi economii.

Franţa va începe să ofere credite în euro către cumpărătorii iranieni ai bunurilor sale, în cursul acestui an, cu grijă să evite consecintele extrateritoriale ale legislaţiei americane , după cum a afirmat, în februarie, Nicolas Dufourcq, şeful executiv al tinerei bănci de investiţii franceze Bpifrance (întemeiată la 31 decembrie 2012), declaraţie reluată de Reuters.

În ocazie, Dufourcq a estimat la aproximativ 1,5 miliarde de euro contractele potenţiale ale exportatorilor francezi interesaţi.

Franţa a avut legături strânse de afaceri cu Iranul înainte de căderea şahului în 1979 şi încă operează câteva fabrici mari, inclusiv fabricile Renault şi PSA.

Băncile franceze au fost penalizate sever de autorităţile financiare din SUA pentru relaţiile lor cu Iranul.

BNP Paribas a primit amendă în valoare de 9 miliarde USD în 2014, pentru încălcarea sancţiunilor financiare din S.U.A., chiar dacă amenda a fost impusă înainte ca acordul nuclear să fi fost încheiat.

La începutul anului, Italia şi Iran au convenit un acord-cadru de credit pentru a finanţa investiţii în Iran, în valoare de până la 5 miliarde de euro. Acordul a fost semnat de către Invitalia (Agenţia Naţională pentru Investiţii şi Dezvoltare Economică, deţinută de Ministerul italian al Economiei) şi Bank of Industry and Mine, banca de stat iraniană din Teheran (guvernul de la Roma a ales Invitalia deoarece nu are expunere la investitorii americani şi nici o "amprentă" din S.U.A.).

Reuters a raportat în februarie că o sursă bancară franceză a afirmat că Italia, Germania, Austria şi Belgia elaborează mecanisme care ar proteja companiile de riscul sancţiunilor adoptate de S.U.A. şi că nu a fost clar imediat cât de strâns s-au coordonat eforturile.