Directorul Băncii de Resurse Genetice şi Vegetale Buzău: "Există interes pentru reluarea cercetărilor la bumbac"

Schimbările climatice ar putea favoriza cultivarea bumbacului în România, o cultură care s-a redus semnificat după introducerea fibrelor sintetice, dar despre care cercetătorii de la Buzău au doar cuvinte de laudă. Mai mult, Costel Vânătoru, directorul Băncii de Resurse Genetice şi Vegetale de la Buzău, spune că se urmăreşte chiar reluarea cercetărilor astfel încât să fie studiat modul în care bumbacul s-ar comporta pe pământ românesc, la noile condiţii climatice,

"În prezent, Banca de Resurse Genetice Vegetale Buzău (BRGV) deţine şi conservă diverse genotipuri de bumbac, inclusiv specii ornamentale şi populaţii locale utilizate pentru fibre. Deşi cultura bumbacului s-a redus semnificativ după introducerea fibrelor sintetice, există interes pentru reluarea cercetărilor, în special în contextul schimbărilor climatice care ar putea favoriza această cultură în România", este mesajul cercetători buzoieni.

Directorul Băncii de Resurse Genetice şi Vegetale de la Buzău a explicat că, în trecut, bumbacul se cultiva pe suprafeţe însemnate în ţara noastră.

"Când facem referire la bumbac, ne gândim la o specie care cândva ocupa suprafeţe mari în România, a fost o cultură care a fost la ea acasă în România, mai ales în anii '40, am fost printre primii în Europa care am avut o staţiune de cercetare pentru cultura bumbacului, la Teleorman, în 1946-1948 s-au pus bazele staţiunii de acolo şi au fost obţinute soiuri valoroase. Noi avem în patrimoniu seminţele vechi, dintre care primul soi românesc de bumbac care a fost obţinut şi cultivat în România, înscris atunci în catalogul oficial sub denumirea de Adelin, un soi valoros, foarte interesant, cu potenţial mare de producţie şi fără boli şi dăunători. Sigur, este uşor pretenţios la apă pentru că este o cultură care, ca să obţii rezultate bune, ai nevoie de sistem de irigaţii, dacă nu sunt precipitaţii suficiente, dar o cultură care ar putea să se dezvolte în România", a subliniat, la Focus Tv, cercetătorul Costel Vânătoru.

Cercetătorul buzoian este de părere că bumbacul s-ar adapta foarte bine la noile condiţii pentru că este o plantă ce iubeşte temperaturile foarte crescute.

"Condiţiile climatice actuale favorizează această cultură, e o zonă favorabilă pentru cultura bumbacului, se pot obţine producţii foarte mari la unitatea de suprafaţă şi chiar de calitate, fibră de bună calitate. Ar trebui să să luăm măsuri pentru atenuarea efectelor dezastruoase produse de schimbările climatice şi să avem curajul să introducem în cultură şi alte specii, mai ales că această specie a fost verificată, certificate. E o cultură interesantă, o cultură care ar putea să aducă profit şi ce este interesant, tată condiţiile actuale favorizează cultura. Nu este o cultură care să aibă pretenţii deosebite în special în ceea ce priveşte bolile. Rezistă foarte bine la condiţiile climatice actuale, mai ales la temperaturi ridicate. Arşiţa favorizează cultura bumbacului", a mai spus Costel Vânătoru.

Bumbacul nu este doar o plantă utilizată pentru fibrele naturale ce pot fi obţinute din ea, pentru a fi utilizate, în special, în industria textilă, ci poate fi şi o plantă ornamentală sau cu alte întrebuinţări.

"Ar trebui să ne gândim să dezvoltăm astfel de culturi în România şi, de ce nu, şi industrii în jur, pentru că merită, pentru că vorbim de un produs natural. Fibrele acestea sintetice, oarecum de plastic au cucerit piaţa, fiind mai ieftine, dar cu toţii ştim că nu sunt atât de compatibile de multe ori cu sănătatea omului şi ar trebui să ne gândim să reabilităm şi cultura aceasta. Noi o abordăm din mai multe unghiuri: ca plantă tehnică, pentru fibră, dar şi ca plantă ornamentală, pentru că avem şi o varietate valoroasă care poate fi cultivată ca plantă decorativă de bumbac. În plus, uscată poate fi folosită şi în aranjamente florale, chiar foarte preţioase. Avem seminţe, le-am păstrat", a mai spus directorul Băncii de Resurse Genetice şi Vegetale.

Însă Costel Vânătoru a subliniat că, pentru a avea success cu această cultură, ar fi nevoie de o strategie naţională amplă, care să prevadă şi unităţi de prelucrare, astfel încât întreg lanţul să fie asigurat.

"Fără un program, fără o strategie, greu să te apuci, pentru că sunt multe culturi care la prima vedere sunt profitabile, cu eficienţe economică bună, dar trebuie să iei în calcul partea de procesare, de ambalare, de valorificare. Noi ne uităm dacă plouă la timp, dacă culturile arată bine, dar agricultorul trage linie când a vândut marfa, atunci şi-a încheiat misiunea, atunci poate să spună că a ieşit pe profit, pentru că sunt şi ani agricoli când producţiile sunt mari, dar ce folos că preţurile sunt foarte mici şi atunci agricultorul nu îşi acoperă nici costurile, se vede nevoit să arunce producţia, nu au cum să o valorifice", este de părere Costel Vânătoru.

Până în anul 1990, în ţara noastră au existat 86 de filaturi şi ţesătorii de bumbac.