Disperare, neputinţă şi revoltă la Banca Naţională a Poloniei

În ciuda celei mai mari rate a inflaţiei din ultimii 26 de ani şi a aşteptărilor de pe piaţă, Banca Naţională a Poloniei (BNP) nu a majorat dobânda de intervenţie la ultima şedinţă de politică monetară, care a avut loc la începutul lunii.

Probabil că autoritatea monetară, chiar şi fără presiuni politice implicite sau explicite, în condiţiile apropierii alegerilor generale pe fondul unor probleme economice tot mai mari, crede cu adevărat că inflaţia se va reduce, printr-un miracol, de la sine.

Poate că oficialii BNP au crezut că decizia va fi urmată şi de reducerea presiunilor asupra costurilor de finanţare ale guvernului pe termen lung, însă reacţia pieţelor a fost cu totul alta.

Randamentul obligaţiunilor de 10 ani a atins un nou maxim al ultimelor două decenii, în condiţiile în care au înregistrat cea mai rapidă creştere din lume. Închiderea din 21 octombrie 2022 arăta un nivel de 8,7% (vezi graficul), după o depăşire a pragului de 9% în timpul şedinţei de tranzacţionare.

A urmat o scădere de circa un punct procentual săptămâna trecută, însă randamentul continuă să fie de peste două ori mai mare decât la începutul anului, după o creştere de peste 4 punc­te procentuale.

Bloomberg scrie că "Polonia află într-un mod dureros ce înseamnă ca investitorii să se teamă de atitudinea autorităţilor care întorc spatele inflaţiei". Agenţia de ştiri mai scrie că a fost "zdruncinată" încrederea în hotărârea factorilor decizionali de a lupta împotriva inflaţiei, mai ales în condiţiile în care guvernul a anunţat majorarea puternică a cheltuielilor, atât pentru subvenţionarea preţurilor energiei, creşterea ajutoarelor sociale sau a celor militare.

Un administrator de de fonduri din Londra, cu poziţii faţă de obligaţiunile guvernamentale poloneze emise pe pieţele interne şi externe, a declarat pentru Bloomberg că "politica fiscală relaxată împreună cu politica monetară relaxată reprezintă cea mai rea combinaţie", iar "actuala combinaţie de politici din Polonia este absolut inadecvat mediului economic actual".

Agenţia de ştiri subliniază că datele economice arată o "imagine sumbră", caracterizată de o inflaţie de 17,2%, dobânzi reale negative scrise cu două cifre şi deficite gemene, fiscal şi de cont curent, în creştere, în condiţiile în care economia Poloniei depinde foarte mult de cererea din Germania, unde recesiunea este foarte aproape.

Bloomberg mai scrie că Adam Glapinski, guvernatorul BNP, a aplaudat iniţiativele guvernamentale de creştere a cheltuielilor, în condiţiile în care "politica fiscală devine tot mai puţin transparentă, pe fondul transferării cheltuielilor de la bugetul central către agenţiile statului".

Acesta este contextul în care tensiunile din cadrul băncii centrale au ieşit la suprafaţă. La o zi după şedinţa de politică monetară din 5 octombrie 2022, Przemyslaw Litwiniuk, membru al Comitetului de Politică Monetară (CPM), a declarat unui post de radio că a fost împiedicat să se întâlnească cu personalul de specialitate fără o aprobare prealabilă, iar accesul său în sediul băncii centrale a fost restricţionat.

În opinia altui membru, Joanna Tyrowicz, CPM nu face ceea ce este necesar pentru a împiedica inflaţia să devină persistentă, după cum mai scrie Bloomberg.

După câteva zile, guvernatorul Glapinski şi alţi patru membri ai CPM au publicat o declaraţie comună în care arată că "nu acceptă şi îşi exprimă dezaprobarea extremă" faţă de comentariile publice, fără a numi persoanele vizate, conform unei ştiri Bloomberg.

Ulterior, mai mulţi foşti bancheri centrali din Polonia au semnat o scrisoare deschisă în care îl critică pe guvernatorul Glapinski pentru încercarea de a bloca opiniile dizidente şi restricţionarea accesului la date.

"Limitarea accesului membrilor CPM la informaţii şi utilizarea ameninţărilor reprezintă abuzuri fără precedent în istoria de 25 de ani a Comitetului", se arată în scrisoarea publicată de Gazeta Wyborcza, care este semnată, printre alţii, de foştii guvernatori Marek Belka, Leszek Balcerowicz şi Hanna Gronkiewicz-Waltz.

Agenţia de ştiri americană a prezentat şi contextul politic al disputei din cadrul BNP. Cei doi "dizidenţi", alături de un alt membru al CPM, au fost numiţi de Senatul Poloniei, care este controlat de opoziţie, în timp ce guvernatorul Glapinski este un apropiat al lui Jaroslaw Kaczynski, liderul principalului partid din coaliţia de la guvernare.

Se pare că tensiunile de la nivelul Comitetului de Politică Monetară al BNP s-au acumulat de mai mult timp, pe fondul măsurilor mult prea timide şi tardive pentru combaterea inflaţiei.

În opinia lui Wojciech Stepien, analist la BNP Paribas în Varşovia, "şedinţa Consiliului de Politică Monetară de la începutul lunii octombrie a fost paiul care a rupt spatele cămilei", în condiţiile în care "lucrurile au luat-o razna".

Ce va urma? Chiar Adam Glapinski a declarat că pauza care a urmat celor 11 majorări consecutive ale dobânzii de politică monetară nu semnalizează oprirea creşterilor.

Guvernatorul BNP nu poate face altceva decât să îşi ascundă disperarea şi neputinţa şi să adopte o atitudine stoică în faţa revoltelor, în condiţiile în care trebuie să majoreze în continuare dobânzile cu multe puncte procentuale.

Doar astfel BNP se poate asigura că distruge cu maximă eficienţă cererea alimentată artificial tocmai de politica monetară ultrarelaxată din ultima decadă, în condiţiile în care autorităţile guvernamentale fac mult prea puţin pentru asigurarea surselor de energie care să susţină creşterea ofertei şi dezvoltarea sustenabilă a ţării.