DISPUTĂ ÎNTRE LIA OLGUŢA VASILESCU ŞI EUGEN TEODOROVICI PE CRIZA FORŢEI DE MUNCĂ Teodorovici: "Măsurile Guvernului vor depopula masiv zonele sărace"

Măsurile Guvernului de genul primelor dedicate mobilităţii sau relocării forţei de muncă nu vor face decât să depopuleze masiv zone întregi, sărace, ale ţării, consideră senatorul PSD Eugen Teodorovici, preşedintele Comisiei de buget.

Afirmaţia domniei sale vine în contextul în care Lia Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii, a spus, ieri, în cadrul unui eveniment de profil, că, în vederea creşterii numărului de muncitori, Executivul are mai multe programe, cum ar fi "Prima de relocare", "Prima de încadrare" sau "Prima de instalare". Ministrul de resort s-a adresat specialiştilor din construcţii prezenţi la eveniment: "Nu ştiu de ce nu ar trebui să beneficiem de celelalte măsuri pe care Guvernul le-a pus la dispoziţie, de exemplu programul «Prima chirie», prin care puteţi aduce muncitori din judeţele cu şomaj ridicat".

În opinia domnului Teodorovici, fost ministru al Finanţelor Publice şi al Fondurilor Europene, în mod normal, Guvernul ar trebui să susţină măsuri de investiţii în zonele care nu au o dezvoltare economică: "Vreau să propun, şi voi avea şi sprijinul altor partide, ca judeţele sărace să aibă, să zicem pe zece ani, impozit pe profit zero, taxare scăzută - măsuri care să atragă posibile investiţii. (...) O astfel de măsură poate aduce investiţii din afara ţării, pentru că respectivele zone au măsuri fiscale extrem de atractive".

Referitor la tipul forţei de muncă, Lia Olguţa Vasilescu a spus, printre altele: "De ce nu accesăm fonduri europene, cum ar fi cele de ucenicie şi stagiu? Suntem deschişi să discutăm orice fel de idee pentru a stimula atragerea românilor înapoi în România".

Ministrul de resort a adăugat: "Ajungem la un subiect sensibil pe care mediul de afaceri ni l-a ridicat de foarte multe ori, şi anume mărirea contingentului de lucrători străini pe teritoriul României. Am avut deja mai multe discuţii cu mediul de afaceri, care ne cere să deschidem graniţele pentru cei din Republica Moldova sau Ucraina, chiar am auzit de 3.000 de lucrători din Sri Lanka - o firmă mare din vestul României doreşte acest lucru. Am primit solicitări inclusiv din partea unor primari din localităţile de pe graniţa de vest, care ne solicită să deschidem graniţele pentru străini. Aş vrea să vă spun unele lucruri care sunt bine de ştiut: va trebui să-i plătiţi cu salariul mediu pe economie, adică nu cu 1.450 de lei, cât este salariul minim, ci cu peste 3.000 de lei, cât este salariul mediu. Este o directivă a UE pentru a proteja forţa de muncă internă a UE, directivă la care România nu poate să renunţe şi nici nu are de gând să renunţe".

În opinia oficialului, firmele ar trebui mai întâi să folosească toate instrumentele pe care le are la dispoziţie pentru a putea angaja lucrători români şi apoi să apeleze la străini, amintind că avem trei milioane de români în afara graniţelor.

În replică, senatorul Eugen Teodorovici a spus: "Este o prostie această idee - «să aducem românii în ţară!» Românii trebuie lăsaţi unde consideră ei că trăiesc mai bine. Guvernul trebuie să creeze condiţii astfel încât oricine să poată veni să trăiască sau să investească la noi. Dacă un investitor vrea să vină la noi, dar găseşte o condiţie mai bună în Polonia, atunci Guvernul trebuie să cheme ministrul şi să-i spună: «Dacă mâine nu e asta, asta şi asta, pleci!» Aşa trebuie să funcţioneze Guvernul. I-am cerut premierului, când eram consilier onorific, să încheiem un acord cu Moldova pentru aducerea de forţă de muncă. Ar fi fost mult mai uşor să îi integrăm pe ei, în condiţiile în care Polonia a integrat 2 milioane de muncitori din Ucraina. (...) Cine spune că nu se poate, nu are ce căuta în funcţia respectivă. Trebuie numai să vrea".

Eugen Teodorovici le-a spus reprezentanţilor din construcţii prezenţi în sală: "Cereţi ajutoare de stat! Schemele de ajutor de stat pot fi făcute astfel încât să ajute un sector sau altul, să fie acordate firmelor româneşti, după discuţii cu reprezentanţii pieţei, să vedem care sunt companiile autohtone ce pot avea ajutoare de stat".

Senatorul PSD a continuat: "Statul, în mod normal, cei din zona publică, trebuie să lanseze caiete de sarcini masiv, fără să existe finanţare. Atunci când a fost atribuit un contract, se dă drumul la caietele de sarcini, unul câte unul, în funcţie de bani, dar nu trebuie aşteptat. Aşa, economisim timp şi putem începe construcţii masive".

Dacă aceste caiete de sarcini sunt foarte bine întocmite, atunci nu vor exista obstacole în procedura de licitaţii, nici din punct de vedere al ofertelor, nici al evaluării, a adăugat fostul ministru.

Domnia sa a adus în discuţie şi proiectul de modificare a Codului Fiscal, care se află în dezbatere la comisia de specialitate, menţionând: "Nu văd o mare agitaţie din partea pieţei. Coaliţia pentru Dezvoltarea României discută pe o parte, alţii pe altă parte, mie mi se cere să nu fac modificări la el. Dacă văd că nu sunt foarte clare deciziile din partea pieţei, nu mă mai zbat degeaba. Trebuie să ţinem cont că Directiva europeană în domeniu nu trebuie transpusă de mâine. Avem termen în 2019. Câte ţări din Europa au transpus-o? Şi cele care au transpus-o, cum au transpus-o? În plus, putem să cerem şi derogare de la transpunerea ei".

• Lia Olguţa Vasilescu: "Domeniile în care avem cel mai mare deficit de forţă de muncă sunt construcţiile, IT, agricultura şi medicina"

Domeniile în care ţara noastră are cel mai mare deficit de forţă de muncă sunt construcţiile, IT, agricultura şi medicina, potrivit ministrului Muncii Lia Olguţa Vasilescu, care a spus: "Scoatem posturi de medic la concurs, din 10 posturi se ocupă unul sau două. În schimb, la zece posturi de infirmiere, avem 100 la concurs". Conform oficialului, salariile medicilor vor ajunge, în martie, la peste 3.000 de euro. "În construcţii încă nu simţim foarte mult această pierdere, dar o vom simţi de anul viitor, când va intra în funcţiune programul PNDL 2 (n.r.: Programul Naţional de Dezvoltare Locală) prin care se vor construi, în special în mediul rural, foarte multe şcoli, grădiniţe, canalizare, apă potabilă şi altele - peste 30 de miliarde de lei - iar cu aceşti bani primarii vor trebui să-şi realizeze obiectivele, dar firmele vor fi nevoite să-şi găsească forţa de muncă necesară".

Potrivit Olguţei Vasilescu, rata şomajului este de 4,18%, iar numărul familiilor care primesc ajutor social se ridică la 240.000. Ministrul de resort a vorbit de "şomeri la a treia generaţie": "Sigur că aceştia nu sunt şomeri, ci persoane care nu au vrut niciodată să muncească, iar în cadrul familiilor lor niciodată nu s-a pus problema că şi copiii lor ar putea să-şi găsească un loc de muncă. Avem şi astfel de situaţii, dar şi în alte ţări din UE există persoane care refuză să muncească, iar în familia lor s-a instalat un cult al nemuncii, din păcate". Lia Olguţa Vasilescu a mai declarat: "Începând din luna august a acestui an, este în vigoare o ordonanţă de urgenţă care prevede faptul că, dacă un copil are 10 absenţe nemotivate la şcoală, se va tăia 20% din ajutorul social al familiei respective, iar, dacă are 20 de absenţe, se va tăia 50%. Aceasta, pentru că dorim reducerea analfabetismului, iar acei copii să nu fie toată viaţa lor asistaţi social, în grija statului".

Olguţa Vasilescu a spus că, în Parlament, există un proiect de lege care prevede că o persoană care a refuzat un loc de muncă nu va mai primi ajutor social sau indemnizaţie de şomaj. Proiectul a fost iniţiat de Opoziţie, iar sarcina Ministerului Muncii va fi să vegheze ce se întâmplă cu familia respectivă, întrucât copiii nu au niciun fel de vină dacă tatăl refuză să muncească.

• Cristian Erbaşu: "Există o reticenţă din partea oamenilor de afaceri pentru accesarea de fonduri europene"

Există o reticenţă din partea oamenilor de afaceri pentru accesarea de fonduri europene, pentru că foarte mulţi investitori au suferit până acum în urma aplicării de corecţii, ca urmare a lipsei unor documente, companiile fiind obligate să restituie banii, până la 100%, a atras atenţia Cristian Erbaşu, Preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), preşedintele Casei Sociale a Constructorilor (CSC) şi preşedinte Grupului Erbaşu. Deşi au avut consultanţi când au întocmit proiectele, firmele de consultanţă nu au răspuns nimic când au apărut corecţiile, a adăugat domnia sa.

Cristian Erbaşu a menţionat că, în construcţii, singurul motor care este supra-încins este reprezentat de investiţiile imobiliare: "Aici există destul de multă muncă la negru, care crează o concurenţă foarte nocivă celor corecţi şi nu purtem controla acest fenomen".

Conform domniei sale, vor urma proiecte foarte mari în infrastructură şi vom avea nevoie de foarte mulţi oameni.

Ţara noastră nu are firme de construcţii, iar facultăţile de specialitate, chiar dacă au locuri, nu au studenţi, a mai spus şeful FPSC, precizând că impredictibilitatea din domeniu este foarte nocivă şi că, la nivelul construcţiilor, există şi problema statutului social.

"Noi avem trei soluţii: să-i formăm pe tineri, să îi convingem pe cei din afară să se întoarcă în ţară sau să aducem alţi lucrători, din afara UE, să vină să lucreze la noi", a conchis Cristian Erbaşu, evidenţiind că, pentru următorii doi ani, avem un necesar de 150.000-200.000 de lucrători în domeniu.

• Ovidiu Iliescu: "Plata cotei de 0,5% către CSC - o soluţie pentru menţinerea forţei de muncă din construcţii"

Una din soluţiile pentru stimularea forţei de muncă este cota de 0,5% către Casa Socială a Constructorilor (CSC), prevăzută de lege, potrivit domnului Ovidiu Iliescu, directorul general al CSC, care a subliniat că sunt foarte importante atât continuitatea şi stabilitatea pe piaţa forţei de muncă, dar şi calitatea lucrărilor din construcţii. Salariaţii societăţilor care achită această cotă primesc o indemnizaţie de protecţie socială, în perioada 1 noiembrie - 31 martie, reprezentând 75% din media salariului de bază brut din ultimele trei luni.

CSC a fost înfiinţată şi îşi desfăşoară activitatea în baza unei legi organice a statului român, Legea nr. 215/1997, "asigurând o protecţie socială reală salariaţilor din sectoarele de construcţii şi materiale de construcţii, în perioada timpului nefavorabil", a spus Ovidiu Iliescu. În cei 19 ani de funcţionare, CSC a acordat protecţie socială unui număr de 463.430 de salariaţi din sectoarele de activitate construcţii şi producerea materialelor de construcţii. Astfel, conform reprezentantului CSC, această entitate se transformă în "roata de rezervă" a societăţilor de construcţii, fiind, în acelaşi timp, un contribuabil important la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale şi la fondurile speciale.

Principalele surse de finanţare pentru protecţia socială, stabilite prin legea Casei Sociale a Constructorilor, se împart în două categorii - contribuţiile membrilor CSC, respectiv 1% din salariul de bază brut al salariaţilor şi 1,5% din valoarea producţiei de construcţii/montaj realizate şi încasate de societăţi (taxă deductibilă) şi cota de 0,5% din valoarea devizului de construcţii.

Reprezentantul CSC a precizat că, încă de la începutul legii, au existat o serie de acte normative care au reglementat această cotă.

Cristian Erbaşu a adăugat că legea care impune plata cotei de 0,5% din valoarea lucrării nu prevede şi penalităţi, ceea ce conduce la situaţia în care mulţi dintre beneficiari nu o achită. Unul dintre beneficiarii importanţi, cu lucrări mari de investiţii, la care preşedintele CSC a făcut apel să plătească aceşti bani este CNAIR.

În opinia lui Ovidiu Iliescu, ar trebui ca recepţia lucrărilor să nu poată fi efectuată în cazul în care nu este achitată către CSC cota de 0,5%, care ar trebui impusă prin autorizaţia de construire.