DNA RĂMÂNE FĂRĂ PROCUROR-ŞEF Iohannis refuză din nou numirea Adinei Florea

Preşedintele Klaus Iohannis i-a trimis, ieri, o scrisoare ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, prin care îi trans-mite că motivele pentru care a refuzat iniţial numirea procurorului Adina Florea în fruntea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, nu au fost încă înlăturate.

Şeful statului se referă în document la faptul că atestarea îndeplinirii condiţiilor legale pentru numirea procurorilor în funcţii de conducere se realizea-ză în formele şi în modalităţile prevăzute de lege, inclusiv în condiţiile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. Klaus Iohannis menţionează că, în continuare, documentaţia transmisă în cazul procurorului Adina Florea nu conţine dovada care să ateste îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 48 alin. (10) din Legea nr. 303/2004, respectiv aceea ca persoana propusă să nu fi făcut parte din serviciile de informaţii înainte de anul 1990 şi nici să nu fi colaborat cu acestea.

Preşedintele arată că în considerentele Deciziei nr. 358/2018, Curtea Constituţională nu recunoaşte minis-trului Justiţiei - în virtutea rolului central al acestuia în cadrul procedurii de numire a procurorilor în funcţiile de conducere prevăzute la art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 - posibilitatea înaintării unei propuneri cu eludarea condiţiilor obiective impuse de lege.

Faţă de toate acestea, şeful statului consideră că subzistă temeiurile de fapt şi de drept avute în vedere la res-pingerea propunerii iniţiale de numire în funcţia de procuror-şef al DNA a Adinei Florea.

Vacantarea funcţiei de procuror-şef al DNA a avut loc în 9 iulie 2018, când preşedintele Klaus Iohannis a emis decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi, în urma Deciziei nr. 358/2018 a CCR. Până la numirea viitorului şef al instituţiei, Anca Jurma a fost numită interimar în funcţie de procuror-şef al DNA, dar mandatul acesteia a expirat în urmă cu două zile şi nici nu a dorit reînnoirea acestuia.

După prima procedură de selecţie a viitorului şef al DNA, la sfrâşitul lunii iulie 2018, ministrul Justiţiei a declarat că niciunul dintre cei patru procurori înscrişi - Elena Grecu, Florentina Mirică, Cristian Lazăr şi Marius Iacob - nu a convins comisia de examinare că ar avea aptitudinile necesare pentru conducerea instituţiei anticorupţie.

În urma desfăşurării celei de-a doua proceduri de selecţie, Tudorel Toader a decis că procurorul Adina Florea este singurul candidat care trebuie să ocupe funcţia de procuror-şef al DNA. Propunerea iniţială a fost refuzată de preşedintele Klaus Iohannis din cauza lipsei avizului CNSAS prin care să se menţioneze că Adina Florea nu a colaborat cu fosta Securitate şi nici nu a făcut poliţie politică.

La sfârşitul anului trecut, în 27 decembrie, Tudorel Toader a retrimis propunerea iniţială către preşedinte, bazându-se pe un document de la CNSAS, act care însă nu a fost aprobat în şedinţa, din 21 decembrie, a plenului acelei instituţii şi care nu are la bază răspunsurile de la toţi deţinătorii de arhivă, aşa cum cere legea. În dosarul Adinei Florea, lipseşte răspunsul de la Ministerul Apărării Naţionale, răs-puns în lipsa căruia CNSAS nu poate emite un document din care să reiasă că procurorul nu a efectuat poliţia politică şi nu a colaborat cu fosta Securitate.

Referitor la argumentele invocate în scrisoare de preşedintele Klaus Iohannis, deputatul Eugen Nicolicea (PSD) a afirmat că greşeala îi aparţine strict lui Tudorel Toader, ministrul Jus-tiţiei, care a omis să treacă în adresa trimisă către şeful statului un articol din OUG 24/2008. Eugen Nicolicea a spus într-o emisiune tv: "Domnul ministru a invocat alineatul 12, nu alineatul 10. Problema este că a interpretat greşit negaţia din alineatul 10. Uitaţi-vă în hârtia lu' domnu' Tudorel dacă a zis vreo vorbuliţă de alineatul 10. Trebuie să mai trimită o dată hârtia preşedintelui. Dacă trimite şi apoi Iohannis zice că iar n-o numeşte (n.r.- pe Adina Florea) este un conflict de natură constituţională. N-ai ce să faci. Dacă eşti în culpă tu, mai poţi să reproşezi cuiva ceva?".

OUG 24/2008, la art. 8 stipulează: Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii ia în discuţie nota de constatare şi, după caz: a) aprobă nota de constatare şi dis-pune Direcţiei juridice introducerea unei acţiuni în constatare a calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia; b) infirmă nota de constatare şi dispune Direcţiei juridice eliberarea unei adeverinţe din care să rezulte că persoana verificată nu a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia.

Conform articolului 9, în cazul în care din nota de constatare rezultă că nu există date sau documente privind calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a făcut obiectul verificării, Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii dispune eliberarea unei adeverinţe în acest sens.

În privinţa art.10, alineatul 1 şi-a încetat efectele ca urmare a unei decizii a CCR din anul 2014, iar în alineatul 2 se prevede că adeverinţele prevăzute la art. 8 lit. b) şi art. 9 se publică de îndată pe pagina proprie de internet a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi pot fi contestate la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti de către orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la publicarea lor.

Cât priveşte articolul 12, acesta arată că hotărârea judecătorească irevocabilă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi se pune la dispoziţia mijloacelor de informare în masă de către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Publicarea se face cu respectarea confidenţialităţii informaţiilor privind terţele persoane.