DNA recuperează timpul pierdut în campania electorală

• Update 19:58 Uioreanu, Bene şi Pogăcean, arestaţi pentru 30 de zile

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Horea Uioreanu (PNL), şi oamenii de afaceri Ioan Bene şi Vasile Pogăcean, reţinuţi ieri seară de procurorii DNA pentru fapte de corupţie, au fost arestaţi preventiv, în urmă cu puţin timp, de magistraţii Curţii de Apel Cluj, a declarat pentru ziarul BURSA Adrian Dănilă, expert pentru informaţii publice la instanţa clujeană.

Domnia sa a precizat că inculpaţii au la dispoziţie 48 de ore să conteste decizia Curţii.

---

Omul de afaceri Ioan Bene, deţinătorul societăţii de construcţii SC Napoca SA, a fost reţinut ieri seară de către procurorii DNA, pentru acuzaţii de dare de mită şi fals în înscrisuri.

Potrivit unui comunicat DNA remis astăzi redacţiei, Ioan Bene, patronul societăţii Napoca Construcţii, care a derulat contracte cu Consiliul Judeţean Cluj pentru construirea Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca, a convenit cu Horea Uioreanu să realizeze în continuare lucrări din etapa a doua a proiectului, în sensul de a construi platforma de parcare aeronave Apron 4, cu toate că lipseau formele legale şi transparente de evaluare şi acordare a unei astfel de lucrări finanţate din bani publici.

De asemenea, pentru a dispune alocări de resurse de la bugetul C.J. Cluj pentru plăţile efectuate la lucrările de la contractul menţionat, Ioan Bene i-a remis lui Horea Uioreanu mai multe sume de bani. În plus, pentru a disimula mita primită, Horea Uioreanu, la înţelegere cu Bene Ioan, a solicitat reprezentantului societăţii ce a efectuat sondajul de opinie, încheierea fictivă a unui contract cu SC Napocamin SRL deţinută de omul de afaceri Bene Ioan, sens în care au fost întocmite în fals mai multe contracte şi facturi.

Procurorii DNA l-au reţinut aseară pentru 24 de ore şi pe Horea Uioreanu, cei doi urmând a fi prezentaţi Curţii de Apel Cluj cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile.

---

• Update 00:00 Uioreanu, reţinut pentru 24 de ore

Horea Uioreanu, preşedintele CJ Cluj, a fost reţinut ieri seară pentru 24 de ore de procurorii anticorupţie, după circa şase ore de audieri, a declarat, pentru ziarul BURSA, Livia Săplăcan, purtătorul de cuvânt al DNA.

Edilul a fost dus în arestul Poliţiei Judeţene, urmând a fi prezentat Curţii de Apel Cluj cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Uioreanu este acuzat de luare de mită, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la spălare de bani. Tot ieri, în acelaşi dosar, procurorii DNA au dispus reţinerea pentru 24 de ore a omului de afaceri Vasile Pogăcean (asociat şi administrator la Sinai Comimpex Iclod), învinuit de dare de mită în formă continuată. Şi Pogăcean va fi prezentat Curţii de Apel Cluj cu propunere de arestare preventivă.

Cei doi sunt bănuiţi de fapte de corupţie, în contextul alocării unor resurse bugetare de la bugetul CJ Cluj pentru plata unor contracte finanţate de instituţia judeţeană, respectiv pentru încheierea de noi contracte sau acte adiţionale la acestea, pentru organizarea de licitaţii trucate, scopul urmărit fiind de a obţine foloase materiale necuvenite.

Potrivit rechizitoriului, în perioada aprilie 2013-mai 2014, edilul ar fi cerut mită de 693.224 lei de la Vasile Pogăcean (15% din sumele alocate bugetar de CJ Cluj pentru contractele aflate în derulare de Sinai Comimpex), banii fiind pretinşi tocmai pentru ca, în calitatea sa de conducător la instituţiei judeţene, să aloce sumele vizate de omul de afaceri.

După ce ar fi primit, în avans, o primă tranşă de 40 mii lei, Uioreanu ar fi propus Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) alocarea de fonduri bugetare, prin OUG 28/2013, unor comune (Fizeşul Gherlii, Câţcău, Iclod, Bonţida) pentru lucrări pe care primăriile respective le aveau în derulare cu Sinai Comimpex, în detrimentul altor comune.

"Aşadar, pentru anul 2013, urmare a demersurilor efectuate asupra preşedintelui CJ Cluj, prin mecanismul de alocare bugetară reglementat prin OUG 28/2013, SC Sinai Comimpex a beneficiat de suma totală de 3.174.000 lei", se mai arată în comunicatul DNA.

Pentru acest an, potrivit celor convenite între preşedintele CJ Cluj şi omul de afaceri Vasile Pogăcean, pentru lucrări realizate de Sinai Comimpex în comunele Bonţida şi Fizeşul Gherlii au mai fost alocate, în mod preferenţial, fonduri de la bugetul CJ Cluj în cuantum total de 1.447.497 lei, mai transmit procurorii anticorupţie.

Aferent tuturor acestor alocări bugetare, în perioada aprilie 2013-mai 2014, Pogăcean i-ar fi dat lui Uioreanu 174.500 lei ca mită.

---

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie vor să recupereze timpul pierdut în timpul campaniei electorale, când, potrivit declaraţiilor preşedintelui Traian Băsescu, DNA nu a mai făcut arestări tocmai pentru a nu influenţa rezultatul alegerilor. Ieri, însă, DNA a dat drumul la patru dosare în patru colţuri ale ţării - unul în care este implicat Horea Uioreanu, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, al doilea care îl are în capul listei pe Gheorghe Ştefan, primarul din Piatra Neamţ, un al treilea, care îi vizează pe funcţionarii Primăriei Capitalei şi un al patrulea, la Galaţi, în care este implicat un salariat al Petrom.

• Percheziţii la locuinţa şefului CJ Cluj

Procurorii Serviciului Teritorial Cluj al DNA au făcut ieri percheziţii la locuinţa preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, în dosarul privind fapte de corupţie, şeful CJ declarând că pune la dispoziţia anchetatorilor documente. Percheziţii au avut loc la mai multe adrese din judeţul Cluj, printre care şi la Consiliul Judeţean.

În acest caz sunt vizate, potrivit surselor judiciare, citate de Mediafax, finanţări bugetare către societăţi comerciale private apropiate lui Horea Uioreanu, care ar fi dat contracte cu finanţare din bani publici unor firme deţinute de persoane apropiate acestuia, el primind ulterior o parte din aceşti bani.

Potrivit DNA, în această cauză au fost făcute, ieri, percheziţii la 11 adrese din Cluj-Napoca, la domiciliile unor persoane, la sediile unor societăţi comerciale şi la instituţii publice, între care sediul Consiliului Judeţean Cluj, Aeroportul Cluj, Facultatea de Construcţii, locuinţa şefului CJ Cluj, Horea Uioreanu, a şefei Direcţiei de Dezvoltare şi Investiţii de la Consiliul Judeţean Cluj, Mariana Raţiu, şi a consilierului judeţean Ioan Petran, preşedinte al PNL Cluj-Napoca şi conferenţiar la Facultatea de Construcţii a Universităţii Tehnice din Cluj.

Directorul Direcţiei de Dezvoltare şi Investiţii din CJ Cluj, Mariana Raţiu, a fost audiată, ieri, la DNA Cluj, spunând, la ieşire, că a fost întrebată despre o investiţie finanţată de Aeroportul "Avram Iancu", în valoare de 15 milioane de lei, şi că a pus la dispoziţia anchetatorilor documente.

Mariana Raţiu a spus: "Am fost solicitaţi pentru ridicarea de înscrisuri care avizau nişte obiective de investiţii de la aeroport, o platformă de îmbarcare/debarcare în cadrul Apron 4 şi parkingul construit de firma UTI la aeroport. Am fost la audieri în această dimineaţă la DNA. Au fost ridicate doar documente. De dimineaţă a fost sigiliat biroul meu şi al domnului arhitect şef al judeţului, Claudiu Salanţă. Procurorii m-au întrebat ce ştiu despre Apron 4. Din păcate, este o investiţie finanţată de aeroport. Noi am aprobat în decembrie un studiu de fezabilitate în cadrul comisiei tehnico- economice pentru Apron 4, care avea o valoare de peste 4,9 milioane de lei, iar investiţia care a fost făcută la aeroport a fost, din câte am înţeles, contractul a fost încheiat la o valoare de 15 milioane de lei".

• Primarul Gheorghe Ştefan, urmărit penal pentru fapte de corupţie

Edilul din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, este urmărit penal, fiind acuzat că din 2009, folosindu-se de interpuşi, a administrat o firmă care a primit contracte finanţate din bani publici în comune din Neamţ şi pentru că s-a folosit de funcţia din partid pentru a influenţa funcţionari.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat ieri, într-un comunicat de presă, că Gheorghe Ştefan, primarul municipiului Piatra Neamţ şi preşedinte al organizaţiei locale a unui partid politic la data faptelor, este urmărit penal pentru efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană, în scopul obţinerii de bani, bunuri sau foloase necuvenite, precum şi pentru folosirea influenţei sau a autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit procurorilor, începând din 2009, Gheorghe Ştefan ar fi administrat în fapt SC Strong Montaj SA, fosta societate Tehnoutilaj SA, folosindu-se de interpuşi, care au acceptat să figureze formal ca asociaţi şi administratori.

"SC Strong Montaj SA (fostă SC Tehnoutilaj SA) a încheiat şi a executat contracte vizând realizarea unor lucrări cu diferiţi clienţi şi a achiziţionat, de la o serie de furnizori, bunuri şi servicii. Altfel spus, SC Strong Montaj SA s-a interpus în schimb, a făcut acte de comerţ, implicând circulaţia banilor", potrivit DNA.

Procurorii susţin că aceste operaţiuni financiare ca acte de comerţ, în efectuarea cărora s-ar fi implicat Gheorghe Ştefan, sunt incompatibile cu funcţia pe care o deţinea, aceea de primar al municipiului Piatra Neamţ şi "sunt menite să-i aducă sume de bani necuvenite".

Gheorghe Ştefan mai este suspectat şi că s-a folosit de funcţia de conducere din partid pentru a influenţa funcţionari publici din cadrul unor instituţii.

"Pentru a-şi asigura o parte din aceste sume (cele rezultate din contractele încheiate de SC Strong Montaj SA cu autorităţile contractante, comune din judeţul Neamţ - Tazlău, Gherăeşti şi Drăgăneşti, care se bucurau de finanţare din partea bugetului de stat conform HG 577/1997), Gheorghe Ştefan, deţinătorul unei funcţii de conducere în cadrul unui partid politic a folosit, în mod repetat, în perioada 2010-2012, influenţa sa în relaţia cu funcţionari publici din cadrul unor instituţii", susţin anchetatorii.

DNA a precizat că necesarul de fonduri băneşti de la bugetul de stat pentru finanţarea lucrărilor de alimentare cu apă a comunelor, lucrări acceptate în programul prevăzut în HG 577/1997, era evaluat anual de consiliile judeţene, după consultarea autorităţilor contractante locale.

"Propunerea de finanţare se trimitea MDRT, care comunica valoarea anuală a fondurilor alocate (de regulă insuficiente pentru a acoperi necesarul). Repartizarea pe comune a sumelor de la bugetul de stat se făcea de către consiliul judeţean. Listele cu modul de distribuire a banilor, pentru fiecare autoritate publică locală contractantă se comunica apoi MDRT, iar după aprobarea listelor, se făcea plata", potrivit DNA.

Procurorii au mai stabilit că, pentru a controla modul de repartizare a banilor alocaţi de la bugetul de stat, Gheorghe Ştefan ar fi susţinut o anumită persoană să ocupe funcţia de consilier personal al preşedintelui Consiliului Judeţean Neamţ.

"În afara atribuţiilor de serviciu, acesteia i s-a permis să completeze listele comunicate MDRT cu date indicate de Gheorghe Ştefan. În această modalitate, Gheorghe Ştefan a reuşit, în mod repetat, în perioada 2010-2012, cu ocazia rectificărilor ori a alocărilor bugetare anuale, să direcţioneze sume de bani, în special către acele autorităţi publice locale care aveau încheiate contracte cu asocieri din care făcea parte chiar SC Strong Montaj SA", potrivit DNA.

Anchetatorii susţin că, folosindu-se de influenţa sa, legată de funcţia de conducere deţinută în cadrul unui partid, Gheorghe Ştefan a asigurat finanţarea lucrărilor executate de societatea comercială care-i aparţinea şi pe care o administra în fapt.

Primarul municipiului Piatra Neamţ a fost ieri la DNA pentru a-i fi aduse la cunoştinţă calitatea de suspect şi acuzaţiile din acest dosar.

• Percheziţii la Primăria Capitalei

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au făcut ieri percheziţii,, la Primăria Capitalei, au declarat pentru Agerpres surse judiciare. Potrivit B1 tv, ar fi vizaţi doi directori, Mădălin Dumitru, directorul Direcţiei de Infrastructură din Primăria Capitalei şi Ion Dedu, directorul Direcţiei de Transport din instituţie.

Potrivit Mediafax, Mădălin Dumitru este suspectat că ar fi dat prefenţial contracte unor firme, pentru diverse lucrări.

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie - confirmă că efectuează cercetări într-o cauza penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea, în perioada 2011 - 2014, a unor fapte de corupţie şi asimilate infracţiunilor de corupţie, fiind vizaţi funcţionari cu atribuţii în derularea de contracte finanţate din bani publici.

"În cursul zilei de 28 mai 2014, că urmare autorizării de către instanţa competentă, sunt efectuate percheziţii domiciliare în 20 locaţii situate în municipiul Bucureşti şi în localităţi din judeţul Ilfov, la sediile unor societăţi comerciale, instituţii publice şi la domiciliile unor persoane. În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate şi informativ din partea Serviciului Român de Informaţii, precum şi de sprijinul Brigăzii Speciale de Intervenţii a Jandarmeriei", se arată într-un comunicat al instituţiei.

Mădălin Dumitru şi Ion Dedu au venit la Primăria Capitalei după ce Sorin Oprescu a câştigat alegerile pentru fotoliul de primar general în 2008. După 2008, mai multe dintre marile proiecte de infrastructură demarate de Primăria Capitalei au fost urmărite de controverse, potrivit Hotnews. Unul dintre acestea este realizarea Diametralei Buzeşti-Berzei- Uranus, unde mai multe ONG-uri au obţinut în instanţa anularea câtorva autorizaţii de construire pentru aceste lucrări şi au acuat municipalitatea că a demolat ilegal câteva clădiri de patrimoniu care stăteau în calea lărgirii şoselei.

Pe 7 ianuarie 2014, Tribunalul Bucureşti a suspendat planurile urbanistice zonale care bat în cuie traseul Bulevardului Buzeşti-Berzei-Uranus şi în baza cărora s-a demontat Hala Matache, monument istoric, pentru a putea fi mutată pe alt amplasament. În plus, instanţa a suspendat şi autorizaţiile de construire în baza cărora s-a construit tronsonul de drum cuprins între bd. Dinicu Golescu şi Calea Griviţei.

Procesul pentru suspendarea actelor a fost intentat de Asociaţia alvaţi Bucureştiul, iar ONG-ul va cere şi anularea documentaţiilor de urbanism şi autorizaţiilor.

Un alt proiect controversat este drumul expres spre Autostrada A1 care implică şi realizarea unui pasaj suprateran la Ciurel. Mai mulţi cetăţeni din zona au obţinut în instanţa anularea autorizaţiei eliberată de municipalitate pentru acest proiect, însă anul trecut municipalitatea a eliberat altă autorizaţie, pentru acelaşi lucru.

Tribunalul Bucureşti a hotărât, la sfârşitul lunii noiembrie 2013, anularea definitivă a autorizaţiei de construire eliberată de Primăria Capitalei, în 2010, pentru construirea pasajului suprateran de la Ciurel, proiect ce face parte din drumul expres spre autostrada Bucureşti-Piteşti. Actul administrativ a fost anulat în instanţa de un cetăţean din zona, Danes Mihai, afectat de lucrare. Proprietarul susţine că municipalitatea i-a luat 60 de mp din curte fără să-l exproprieze, iar pilonul pasajului se află la 3 m distanţă de balconul sau. Prima decizie a instanţei în acest sens a fost în luna iulie 2012. În luna august 2013, Primăria a emis însă o nouă nouă autorizaţie de construire pentru acest pasaj, lucrările urmând să se facă în baza acesteia.

Nouă autorizaţie a fost emisă deşi Planul Urbanistic Zonal care stabileşte traseul drumului a fost suspendat în instanţa, în februarie 2013, tot de un grup de cetăţeni din zona. Ion Dedu, şeful Direcţiei de Infrastructură din cadrul Primăriei Capitalei, a declarat la vremea respectivă că hotărârea Tribunalului nu afectează proiectul, iar lucrările vor continua de îndată ce municipalitatea va avea bani. Lucrările la pasajul de la Ciurel au început în 2010 şi au fost abandonate imediat din lipsa de bani. În bugetul pe 2013 s-au alocat pentru această lucrare 30 milioane lei. Valoarea totală a proiectului este de 138 milioane de euro.

• Un manager de la OMV Petrom şi un expert imobiliar, reţinuţi pentru luare de mită

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie din cadrul Serviciului teritorial Galaţi au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore a inculpaţilor Nicolae Gavrilescu, manager sector în cadrul diviziei teritoriale Moldova Sud a OMV Petrom, şi a expertului imobiliar Ana Petre. Cei doi sunt acuzaţi de către procurori că au pretins unui denunţător o mită de 10.000 de euro pentru a-i aprobă vânzarea-cumpărarea la preţ avantajos a unor imobile aparţinând Petrom. În ordonanţă de reţinere se arată că în cauză există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că, în perioada octombrie 2013 - mai 2014, inculpaţii Petre Ana şi Gavrilescu Nicolae, i-au pretins, în mod direct, unui denunţător suma de 10.000 de euro pentru a-i aprobă vânzarea - cumpărarea, la un preţ avantajos pentru denunţător, a unor imobile aparţinând S.C. PETROM S.A., inculpaţii fiind angajaţii acestei societăţi, anunţă DNA într-un comunicat.

"În ordonanţă de reţinere se arată că în cauza există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că, în perioada octombrie 2013 - mai 2014, inculpaţii Petre Ana şi Gavrilescu Nicolae, i-au pretins, în mod direct, unui denunţător suma de 10.000 de euro pentru a-i aprobă vânzarea - cumpărarea, la un preţ avantajos pentru denunţător, a unor imobile aparţinând S.C. PETROM S.A., inculpaţii fiind angajaţii acestei societăţi.

De asemenea, cu prilejul celor două întâlniri avute la două restaurante din Galaţi, când a fost pretinsă suma de 10.000 de euro, denunţătorul a plătit contravaloarea notei de plata pentru Gavrilescu Nicolae şi Petre Ana.

Ulterior, la dată de 27 mai 2014, inculpatul Gavrilescu Nicolae a şi primit de la denunţător suma de 45.000, cu titlu de mită, procurorii procedând la constatarea infracţiunii flagrante", se arată într-un comunicat al DNA. "Concret, în cauza se reţine că, la sfârşitul anului 2013, societatea comercială administrată de denunţător şi-a manifestat intenţia de a cumpăra mai multe imobile aparţinând S.C. PETROM S.A., punct de lucru în comună Slobozia - Conachi, jud. Galaţi, sens în care a luat legătură cu Petre Ana, persoană de contact din partea S.C. PETROM S.A. pentru astfel de contracte. Această i-a relatat denunţătorului că îi poate aprobă vânzarea imobilelor la preţul de 20.000 de euro, preţ oferit de către acesta şi situat sub cel cerut de S.C. PETROM S.A., de 50.000 de euro, întrucât ea este persoană care înaintează documentaţia factorilor decizionali din cadrul S.C. PETROM S.A. şi întocmeşte referatul final pe care directorii S.C. PETROM S.A. îl vor semna, sugerând că este necesară şi cointeresarea directorului de zonă, Gavrilescu Nicolae. Ulterior, în cadrul unei întâlniri pe care denunţătorul a avut-o atât cu Petre Ana, cât şi cu Gavrilescu Nicolae într-un restaurant din Galaţi, cei doi i-au pretins acestuia, în mod direct, suma de 10.000 de euro, pe care acesta să-i remită înainte de începerea întocmirii documentaţiei pentru vânzarea - cumpărarea imobilelor.

La dată de 27 mai 2014, inculpatul Gavrilescu Nicolae a primit de la denunţător suma de 45.000, cu titlu de mită, procurorii procedând la constatarea infracţiunii flagrante.

La dată de 27 şi 28 mai 2014, inculpaţii Gavrilescu Nicolae şi Petre Ana au fost reţinuţi pentru 24 de ore, urmând a fi prezentaţi, la Tribunalul Galaţi cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile", se mai arată în comunicatul DNA.

OMV Petrom precizează printr-un comunicat că a colaborat cu organele de urmărire penală. "Avem cunoştinţă de cercetarea penală aflată în curs privind infracţiunea de luare de mită de care sunt suspectaţi doi salariaţi, respectiv un şef de sector din cadrul zonei Moldova Sud şi un responsabil vânzări active secundare. Anchetă vizează o potenţială vânzare către o altă societate comercială a unui imobil dezafectat aparţinând companiei (fosta cantină) din localitatea Slobozia-Conachi, judeţul Galaţi. Compania a colaborat cu organele de urmărire penală şi va continuă să furnizeze orice informaţii şi date solicitate în vederea descoperirii faptelor ce constituie infracţiuni şi a aflării adevărului, fiind în interesul companiei că aceste fapte să fie investigate. OMV Petrom este o companie responsabilă, care promovează standarde ridicate atât în ceea ce priveşte principiile de afaceri, cât şi în ceea ce priveşte procedurile de lucru şi care nu tolerează infracţiunile", maiprecizează OMV Petrom.