DOCUMENTARUL WILD CARPATHIA A AJUNS LA EPISODUL TREI Grad de absorbţie a fondurilor UE de 20% pentru promovarea ţării

• Maria Grapini: "Voi avea o jumătate de oră la CNN, unde voi prezenta România"

Ministerul IMM-urilor, Mediului de Afaceri şi Turismului a lansat, miercuri seara, al treilea episod al filmului documentar Wild Carpathia, care promovează turismul autohton.

În deschiderea evenimentului desfăşurat la hotelul Pullman din Capitală, Martin Harris, ambasadorul Marii Britanii în România, a subliniat că scopul proiectului româno-britanic realizat în parteneriat cu Travel Channel este "promovarea şi protejarea celui mai frumos peisaj din Europa".

Ambasadorul a transmis mesajul Alteţei Sale Regale Prinţul Charles de Wales, care este de părere că ţara noastră are unul dintre cele mai frumoase peisaje şi cele mai sălbatice păduri carpatice, care, din păcate, pot dispărea cu rapiditate.

"Se estimează că România pierde trei de hectare de pădure virgină pe oră", a subliniat Prinţul Charles în mesajul său, precizând că jumătate din acest fenomen se petrece în zone care ar trebui să fie protejate.

"Unul din motivele pentru care întotdeauna mi-a făcut mare plăcere să revin în România este frumuseţea naturală extraordinară a peisajelor sale şi a pădurilor sălbatice virgine din Munţii Carpaţi. (...) În anumite zone deja este prea târziu (n.r. să protejăm pădurile carpatice) şi situaţia se înrăutăţeşte în fiecare zi. (...) România este unul dintre puţinele locuri din Europa în care există întinderi largi de astfel de ţinuturi încă sălbatice. (...) De fapt, Munţii Carpaţi din România cuprind cele mai vaste zone de pădure virgină din Europa Centrală şi de Est. Aceste păduri sunt o adevarată sărbătoare a biodiversităţii, excepţional de bogate atât ca faună, cât şi ca floră", a transmis prinţul de Wales, adăugând: "Aceste păduri funcţionează drept coridoare pentru migraţia multor specii (...) Asta face din Carpaţii româneşti o comoară naturală nepreţuită într-un continent care de mult şi-a pierdut astfel de comori sălbatice. Ceea ce dumneavoastră încă aveţi aici, în România, a devenit de o raritate extremă. Foarte multe ţări europene au puţine sau nu le-au mai rămas deloc astfel de păduri. (...) Ceea ce s-a întâmplat în Munţii Scoţiei constituie un avertisment pentru ceea ce s-ar putea petrece cu Munţii Carpaţi dacă nu-i protejaţi. Pădurile înfloritoare vor fi înlocuite cu peisaje mohorâte, goale".

Deţinând jumătate din pădurile virgine din Europa, ţara noastră are 210.000 de hectare din cele 322.000 de hectare de astfel de păduri din regiunea carpatică, potrivit Rovanei Plumb, ministrul mediului şi schimbărilor climatice.

Referitor la filmul de promovare a acestor frumuseţi naturale, ministrul Turismului Maria Grapini a precizat că episodul precedent al documentarului a fost lansat şi în Anglia, exprimându-şi speranţa că şi acest al treilea episod din seria Wild Carpathia va fi lansat în Marea Britanie, cu ocazia târgului de la Londra.

"Atunci voi avea o jumătate de oră la CNN, unde voi prezenta România", a mai spus oficialul.

Documentarul prezentat miercuri cuprinde peisaje şi obiceiuri din nordul şi nord-estul ţării, după ce prima parte a vizat promovarea Deltei Dunării şi a sudului ţării, iar cel de-al doilea episod a fost realizat în Transilvania, potrivit Mariei Grapini.

Daniel Constantin, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, consideră că zona turismului rural trebuie susţinută: "Avem un potenţial şi frumuseţi naturale uriaşe, pe care nu le preţuim la adevărata lor valoare. Mai trebuie să dezvoltăm foarte mult infrastructura, altfel degeaba avem aceste frumuseţi naturale şi capacităţi turistice".

În prezent, Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT) derulează o campanie agresivă de promovare a ţării noastre, atât pe piaţa internă, cât şi în afara ei, după cum ne-a spus, într-un scurt interviu, Răzvan Filipescu, preşedintele ANT.

Reporter: Aţi spus că la nivelul Autorităţii Naţionale pentru Turism a început o campanie agresivă de promovare a ţării. În ce constă această promovare?

Răzvan Filipescu: Vorbim de un mix de marketing - prin intermediul mediilor TV, în presa scrisă (generalistă, dar şi de nişă, din domeniul turismului), despre o campanie online, una outdoor, vizite cu jurnalişti pe care le finanţăm în mod constant, despre participarea la târguri internaţionale de turism şi, nu în ultimul rând, despre aceste coproducţii TV. Avem numeroase proiecte de coproducţii TV.

Reporter: Ce aşteptări aveţi în urma desfăşurării acestei campanii?

Răzvan Filipescu: A fost un pariu pe care l-am făcut cu mine însumi la începutul lunii mai, când am fost numit la conducerea ANT. Din păcate, efectele nu sunt atât de rapide pe cât ne dorim, pentru că atunci când vorbim de strategii multianuale, mai ales în turism, efectele nu sunt imediate. Eu sper să avem primul feedback în 2014-2015. În primul rând, ne aşteptăm să ne crească vizibilitatea la nivel intern şi internaţional, să fim mult mai prezenţi şi mult mai activi pe pieţele externe şi, automat, să crească numărului turiştilor.

Reporter: Aţi accesat fonduri europene pentru campania de promovare?

Răzvan Filipescu: Cea mai mare parte din finanţare provine din bani europeni, pe care îi atragem prin programul care vizează promovarea României pe plan intern şi internaţional.

Reporter: Ce sumă aţi accesat până acum din fondurile UE?

Răzvan Filipescu: Ceea ce vă pot spune este că, dacă la sfârşitul anului 2012 gradul de absorbţie era de 5,80%, la finalul lui septembrie ajunsesem la peste 13%, iar, dacă luăm în calcul şi cererile de rambursare, vom atinge un grad de absorbţie de 19-20%. Pe partea de promovare a brandului de ţară au fost alocate 75 milioane euro, în perioada 2007-2013.

Reporter: De câţi bani a fost nevoie pentru documentarul TV Wild Carpathia?

Răzvan Filipescu: Partea de coproducţie pe care noi o asigurăm a costat sub un milion de euro. Aceasta vizează distribuirea filmului timp de un an în 115 ţări, fiind tradus în 21 de limbi.

Reporter: Ce ar mai trebui făcut, pe lângă promovare, în vederea dezvoltării turismului autohton?

Răzvan Filipescu: Pe partea de autorizare şi clasificare, ce se regăseşte în atribuţiile noastre, am schimbat tot ce înseamnă legislaţie, pentru încurajarea şi îmbunătăţirea serviciilor. Pe partea de promovare, după cum am menţionat, începem proiecte concrete, evenimente în afară - culturale, artistice şi chiar sportive. În ceea ce priveşte infrastructura, însă, consider că ar trebui să existe un dialog permanent cu autorităţile locale. Încercăm să tragem semnalele de alarmă, dar nu ţine totul de noi.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre turismul eco de la noi?

Răzvan Filipescu: Săptămâna trecută am organizat a doua conferinţă pentru eco turismul din România. Suntem prima ţară care are implementat un standard de desemnare a destinaţiilor eco turistice din Europa, ceea ce este un lucru bun. A fost pentru prima dată când străinii au preluat modul nostru de lucru. Important este să existe comunicare şi implicare şi să tragem semnalele de alarmă. Trebuie să punem accent pe cultură şi pe natură. Cel puţin partea de vest a Europei se îndreaptă spre urbanizare, căutând legătura pierdută cu lumea rurală şi cu natura. În aceste condiţii, ţara noastră poate să fie o destinaţie. Trebuie să ne întoarcem la sat , unde găsim autenticitate, tradiţii, gastronomie, lucruri foarte căutate la ora actuală.

Reporter: Care dintre destinaţiile turistice de la noi sunt cele mai căutate de turişti?

Răzvan Filipescu: Circuitele culturale sunt foarte bine promovate la extern. Delta este o zonă care creşte şi care promite, dar avem partea de sud a Apusenilor, bisericile, care atrag foarte mulţi turişti.

Reporter: Cum a evoluat numărul turiştilor în acest an?

Răzvan Filipescu: La sfârşitul lunii august aveam o creştere a numărului de turişti, atât a celor din ţara noastră, cât şi a celor străini. Cea mai mare parte a turismului este reprezentat, însă, de turiştii autohtoni.

Reporter: Mulţumesc!