Doi oficiali ai UE au cerut ieri împrumuturi comune, pentru a ajuta ţările membre să traverseze criza energetică

Doi oficiali de rang înalt ai Uniunii Europene au cerut ieri acordarea unor împrumuturi comune, pentru a ajuta blocul celor 27 de naţiuni să traverseze împreună criza energetică, după ce Germania a fost criticată pentru că şi-a urmat drumul propriu cu acordarea unor subvenţii uriaşe, pe care alte state nu şi le-ar putea permite niciodată, transmite Reuters, conform News.ro.

Criza preţurilor energiei, agravată de reducerea livrărilor de gaze către UE ca urmare a sancţiunilor occidentale impuse din cauza războiului Moscovei împotriva Ucrainei, ameninţă să provoace o recesiune în Europa, care îşi revenea după pandemia de Covid-19.

Încercând să răspundă acestei crize, liderii UE urmează să ceară vineri Comisiei Europene să găsească soluţii pentru a tempera inflaţia, printr-un plafon al preţurilor gazelor, finanţat prin împrumuturi comune.

Dar Germania, Danemarca şi Ţările de Jos s-au opus unui plafon de preţ, invocând îngrijorări legate de securitatea aprovizionării.

Aceste ţări sunt, de asemenea, împotriva împrumuturilor comune, acesta fiind un ecou al diviziunilor de lungă durată ale UE, care au apărut din nou la suprafaţă în urma crizei duble a energiei şi a inflaţiei.

În schimb, Germania a anunţat un pachet masiv de sprijin de 200 de miliarde de euro pentru întreprinderile şi gospodăriile sale, cu mult peste ajutoarele anunţate de alte mari economii ale UE, de 67 de miliarde de euro în cazul Franţei şi 68 de miliarde de euro în Italia.

"Este bine să ne uităm mai mult la ajutorul de stat german în timp ce discutăm despre plafonul de preţ al gazelor în UE. Ei ne sunt datori în această privinţă. Fie plafonul, fie ceva sensibil cu privire la achiziţiile comune de gaze sau la finanţarea partajată", a spus un diplomat al UE.

Şefa Executivului UE, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat săptămâna trecută că orice măsură de urgenţă nu trebuie să dăuneze pieţei unice a blocului şi că este esenţial să se menţină condiţii de concurenţă echitabile.

Ieri, doi dintre membrii echipei sale, comisarul european pentru economie Paolo Gentiloni şi comisarul pentru piaţa internă Thierry Breton, au mers mai departe, spunând că noile împrumuturi comune ar putea urma modelul datoriei partajate emise în pandemie, pentru a subvenţiona locurile de muncă.

"Este mai important ca oricând să evităm fragmentarea pieţei interne, să organizăm o cursă pentru subvenţii şi să punem sub semnul întrebării principiile de solidaritate şi unitate care stau la baza proiectului nostru european", au scris cei doi într-un articol de opinie din Irish Times.

"Există un singur răspuns posibil: acela al unei Europe a solidarităţii. Pentru a depăşi liniile de falie cauzate de diferitele marje de manevră ale bugetelor naţionale, trebuie să ne gândim la instrumente mutualizate la nivel european".

Ca model, ei au indicat schema blocului de locuri de muncă pentru pandemie SURE, în baza căreia UE a împrumutat în comun guvernelor 100 de miliarde de euro la costuri foarte mici şi a împrumutat banii, în loc să-i acorde gratuit, pentru a salva locuri de muncă.

Franţa a fost de partea acestui lucru, declarând că este nevoie de un răspuns economic comun al UE. Dar Germania şi-a reiterat rapid opoziţia faţă de împărţirea datoriilor, spunând că acest lucru nu va ajuta pe termen lung competitivitatea sau sustenabilitatea financiară a ţărilor.

Danemarca şi Ţările de Jos sunt, de asemenea, ferm împotriva datoriei comune, aşa cum au fost în timpul negocierilor din 2020 privind stimulentele UE pentru a ridica economiile din recesiunea provocată de Covid.

Înaintea discuţiilor liderilor naţionali ai UE pe această temă de la Praga, joi şi vineri, un alt diplomat UE a spus că nu este nevoie de datorii comune: "Nu cred că este serios luat în considerare în acest stadiu".