DON`T LOOK UP:  Economiile avansate vor continua să depăşească pieţele emergente în 2022

Redresarea post-criză rămâne robustă, dar continuă să fie inegală din cauza discrepanţelor tot mai mari între economiile avansate şi cele emergente. Analiştii Euler Hermes se aşteaptă ca incertitudinea legată de omicron să reducă creşterea PIB-ului în economiile avansate cu -0,3 puncte procentuale în primul trimestru al acestui an, dar şi să crească perturbările în ceea ce priveşte forţa de muncă şi comerţul global, conform unui comunicat remis redacţiei.

Potrivit sursei citate, economiile avansate vor continua să genereze mai mult de jumătate din creşterea PIB-ului global (cu +2,2 pp în 2022 şi +1,6 pp în 2023), în timp ce pieţele emergente vor rămâne în urmă - pentru prima dată de la criza financiară globală. Prognoza analiştilor privind PIB-ul pentru anul 2022 rămâne neschimbată, zona euro şi SUA înregistrând creşteri de +4,1% şi, respectiv +3,9%. În ceea ce priveşte rata de creştere a Chinei, aceasta scade la +5,2% în 2022. Astfel, China va avea cea mai mica contribuţie la creşterea PIB-ului global din 2015 (excluzând anul 2020, când contribuţia a fost de doar 0,9 puncte procentuale), generând efecte negative asupra pieţelor emergente a căror redresare va fi superficială în comparaţie cu crizele anterioare.

Analiştii se aşteaptă ca PIB-ul real din ţările emergente ale Europei să crească cu +3,3% în 2022 şi cu +3,4% în 2023 (după o creştere cu +5,6% în 2021). Valul patru al crizei generate de virusul SARS-CoV-2 a lovit Europa în trimestrul patru şi continuă încă în Cehia, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Polonia, Turcia şi Rusia. Cu toate acestea, măsurile de prevenţie şi protecţie împotriva Covid-19 rămân moderate, fiind mai puţin stricte decât în timpul valurilor anterioare.

Inflaţia este de aşteptat să atingă vârful în primul trimestru din 2022. Politica monetară va continua să fie conservatoare, dar, cu toate acestea, ratele de schimb ale statelor membre UE vor rămâne în general stabile. Leul românesc şi HUF-ul maghiar pot fi parţial afectate de practicile restrictive ale băncilor naţionale, din cauza marjei de libertate a politicii fiscale care diferă pe fondul creşterii nivelului datoriei publice. Sprijinul politic va fi eliminat treptat, deşi economiile care înregistrează datorii moderate (de exemplu Cehia, Polonia, Slovacia, Rusia) pot continua, daca şi după cum este necesar. Forintul maghiar şi zlotul polonez au fost monedele care au scăzut cel mai mult faţă de euro fiind afectate de tensiunile din relaţia cu UE. Cu toate acestea, curbele forward indică deprecieri timide în 2022, care ar putea fi mai mari în Ungaria şi România decât în Polonia şi Cehia. În ansamblu, băncile centrale au fost proactive în creşterea ratelor dobânzilor şi combaterea inflaţiei.

În acelaşi timp, membrii UE vor beneficia de finanţare NGEU, cu un impact de +0,25 pp asupra creşterii anuale a PIB-ului real în perioada 2022-2023.

În Europa emergentă, majoritatea ţărilor vor înregistra excedente de cont curent sau deficite mici, cu excepţia ţării noastre.

"În ultimele luni din 2021, economia României a recuperat din avântul pierdut în trimestrul anterior, revenind spre o creştere anuală a PIB-ului de aproximativ +7%, în linie cu prognozele anterioare. Desigur, efectul de bază trebuie avut în vedere atunci când comparăm cu anul 2020, alternând un efect negativ cu unul pozitiv (dacă ne amintim de revenirea abruptă din trimestrul III, urmată de o creştere lină sau aproape de stagnare în trimestrul IV al anului de început pandemic). Surprinzatoare este inflaţia care a apărut brusc, dar în linie şi cu titlul filmului de mai sus. Iniţial, temerile privind apariţia puseului inflaţionist au fost subestimate ca fiind un fenomen temporar şi, în acelaşi timp, secundar recuperării economice, venind după eforturi susţinute în a combate efectele economice ale pandemiei din primele trimestre ale anului 2020.

Deşi maximul inflaţionist s-ar putea materializa la nivelul trimestrului II al acestui an, odată cu ridicarea măsurilor de sprijin ale statului, aferente costurilor crescute ale energiei, încetinirea inflaţiei în a doua jumătate a anului se bazează pe câteva ipoteze optimiste sau scenarii incerte.", a declarat Mihai Chipirliu, CFA, Risk Director Euler Hermes Romania.

Primul scenariu se referă la o producţie agricolă record, cel puţin pe segmentele mai importante (grâu, porumb dar şi altele), care contribuie la o încetinire a creşterii preţurilor produselor aferente în lunile de vară-toamnă. Istoria recentă de anul trecut arată că reversul se poate întâmpla chiar şi cu o producţie bună, dacă infrastructura de consum intern nu este suficient de dezvoltată. Al doilea scenariu are în vedere efectul pozitiv pe care fondurile venite din PNRR le-ar putea aduce economiei şi sectorului construcţiilor în mod special. Modul în care vor fi implementate aceste programe pentru a putea produce efectele dorite coroborat cu blocajele forţei de muncă necesare şi evitării apariţiei unor noi focare pandemice (deloc de ignorat în cazul României) nu trebuie neglijat.

Nu în ultimul rând, creşterea economică, care este de aşteptat să treacă de 4% în 2022, ar putea menţine Banca Naţională "ostatică" faţă de misiunea sa expresă de a ţine preţurile sub control. Măsura drastic nepopulară de a majora dobânda de politica monetară spre minim 4-5% faţă de actualul nivel de 2% ar putea fi amânată, creând potenţialul de a avea un avânt brusc în cazul în care efectele pozitive sperate mai sus nu se vor îndeplini. În aceste condiţii, ipotezele cel mai probabil a se îndeplini par menţinerea presiunii de depreciere asupra monedei naţionale (în condiţiile menţinerii unui deficit generos de cont curent) şi înrăutăţirea condiţiilor de acces asupra surselor de finanţare. La nivelul statului, ultimul efect ar putea genera întârzierea plăţilor către furnizori, cu efect în lanţ asupra economiei. La nivel privat, creditele bancare ar deveni mai scumpe dacă nu şi mai greu de accesat, influenţând defavorabil şi creditul furnizor.

• Comerţul global va fi perturbat de blocajele forţei de muncă

În ceea ce priveşte comerţul global, acesta va fi perturbat de blocajele forţei de muncă şi ale lanţului de aprovizionare, amplificate de omicron. Se previzionează că volumul comerţului global va creşte cu +5,4% în 2022 şi cu +4,0% în 2023. În următoarele luni este de aşteptat ca o parte din valoarea adăugată pierdută de sectoarele afectate grav, cu posibilităţi limitate de telemuncă şi inflaţie mai mare determinată de lanţul de aprovizionare din cauza deficitelor de producţie din China, să reprezinte aproximativ o treime din creşterea inflaţiei de la 1,5 pp până la 2,0 pp în zona euro, SUA şi Marea Britanie. Analiştii se aşteaptă în continuare la un punct de cotitură în a doua jumătate a acestui an din cauza unei scăderi a cheltuielilor consumatorilor pentru bunuri de folosinţă îndelungată, a lipsurilor mai mici de inputuri cauzate de stocurile care revin la (sau chiar depăşesc) nivelurile de dinainte de criză în majoritatea sectoarelor şi din cauza timpilor de livrare mai scurti, deoarece capacitatea mai mare uşurează constrângerile de transport.

Cu toate acestea, la fel ca în filmul Don't look up al cărui titlu a fost împrumutat pentru acest raport, dinamica actuală de creştere ar putea să împiedice analiştii economici să privească cu optimism faza actuală a redresării. Economiile avansate vor continua să genereze mai mult de jumătate din creşterea PIB-ului global (+ 2,2 pp în 2022 şi + 1,6 pp în 2023), în timp ce pieţele emergente au un ritm încet în ceea ce priveşte redresarea globală - pentru prima dată de la criza financiară. Este de aşteptat ca această divergenţă să continue pe termen mediu, deoarece ratele încă scăzute de vaccinare vor continua să expună economia globală la o volatilitate ridicată şi la întârzieri ale redresării din cauza riscului de evoluţii ulterioare a variantei Covid-19.

Dezechilibrele externe au scăzut la exportatorii de mărfuri şi vor rămâne moderate în acest an, datorită unei redresări puternice a cererii din economiile avansate. Cu toate acestea, există câteva excepţii: ţările care depind puternic de importurile de energie (impactul curbei J) continuă să înregistreze o creştere a deficitelor de cont curent comparativ cu 2020. Acestea se vor ameliora în 2022 în Africa, Tunisia, Maroc, Egipt şi Burkina Faso.

În Orientul Mijlociu, soldurile externe s-au îmbunătăţit datorită diminuării temerilor legate de creşterea preţului petrolului, în ciuda deficitelor ridicate din Bahrain, Iordania şi Oman. Asia emergentă, India, Indonezia şi Filipine sunt singurele ţări care se aşteaptă să înregistreze deficite de cont curent în următorii câţiva ani, dar acestea nu vor depăşi 2% din PIB până în 2023.

• Analiştii previzionează o scădere a inflaţiei în acest an

În acelaşi timp, analiştii previzionează o scădere a inflaţiei în acest an, pe măsură ce redresarea se amplifică, reflectând în principal eliminarea treptată a factorilor tranzitorii şi scăderea preţurilor la energie din semestrul doi. BCE şi Fed consideră că inflaţia în creştere este nestructurală, dar confirmă că acum durează mai mult şi are o traiectorie mai incertă decât se aştepta iniţial . Dezechilibrele generalizate dintre cerere şi ofertă vor menţine inflaţia ridicată până la jumătatea anului 2022, atât pe pieţele dezvoltate, cât şi pe cele emergente. Este de aşteptat ca inflaţia să scadă în acest an, pe măsură ce redresarea continuă, reflectând în principal eliminarea treptată a factorilor tranzitori, diminuarea efectelor de recuperare a cererii de bunuri şi scăderea preţurilor la energie din a doua jumătate a anului. Anul acesta, impulsul fiscal în Europa va fi mai puternic decât în SUA, dar se va diminua rapid pe măsură ce majoritatea ţărilor îşi încep drumul spre consolidarea economiei. Astfel, majoritatea ţărilor cu pieţe emergente reduc deficitele bugetare şi reconstruiesc spaţiul fiscal, dar exportatorii de mărfuri rămân vulnerabili în faţa diminuării cererii externe din China.

În ciuda puterii reale de cumpărare negative, economiile în exces ale gospodăriilor vor continua să susţină consumul în perioada 2022-2023, în special în Europa. În faţa noilor focare şi variante Covid-19, cererea reţinută care s-a transformat în consum suplimentar a atins 20 de miliarde EUR în Italia (+1,2 puncte procentuale din PIB) şi 5,4 miliarde EUR în Ţările de Jos (+0,8 puncte procentuale din PIB) în 2021. În Franţa, Belgia şi Germania, ridicarea restricţiilor în timpul verii a sporit PIB-ul cu aproximativ +0,5 pp. În timp ce rata de economisire a atins nivelul de dinaintea crizei în SUA la sfârşitul anului 2021, aceasta rămâne cu +6 puncte procentuale peste rata de 19% din UE.

• Presiunile inflaţioniste actuale din economiile avansate implică o atitudine monetară puţin mai agresivă

În ceea ce priveşte politica monetară, presiunile inflaţioniste actuale din economiile avansate implică o atitudine monetară puţin mai agresivă, fără o modificare fundamentală a ciclului de creştere aşteptat. În timp ce în ţările emergente cheie cresc deja ratele, băncile centrale din economiile avansate au fost precaute cu privire la retragerea stimulentelor monetare. Analiştii Euler Hermes se aşteaptă ca Fed să înceapă un ciclu de înăsprire de doi ani în trimestrul doi. Creşterea recentă a randamentelor pe termen lung din SUA indică faptul că pieţele anticipează o poziţie monetară mai agresivă, ceea ce a crescut şi volatilitatea preţurilor pe pieţele de obligaţiuni.

Creşterea treptată a ratelor va continua să ofere un mediu propice, dar din ce în ce mai fragil pe piaţa de capital. Primele de risc neschimbate sau chiar mai mici, ratele reale ale dobânzilor în scădere şi economiile în exces au susţinut condiţiile de finanţare favorabile şi au ajutat activele riscante să depăşească performanţa, în timp ce activele cu venit fix au avut probleme pe fondul aşteptărilor inflaţioniste în creştere. Cu toate acestea, sentimentul de risc pozitiv care stă la baza evaluărilor istorice ridicate de pe pieţele de acţiuni vine cu o volatilitate în creştere a pieţei şi rămâne dependent de dinamica continuă a creşterii şi de eliminarea treptată a măsurilor de politică legate de criză.

• Stimulentele fiscale sunt în curs de scădere

Stimulentele fiscale în majoritatea ţărilor, inclusiv in SUA sunt în scădere. Pentru a susţine cererea internă şi a atenua impactul pieţei imobiliare, China şi-a relaxat politica monetară. Majoritatea ţărilor emergente şi-au îmbunătăţit politica fiscală datorită veniturilor guvernamentale mai mari prin reluarea remitenţelor, a veniturilor din export precum şi print intrările de capital. În 2021, deficitele bugetare s-au redus în aproape toate ţările emergene comparativ cu 2020, cu excepţia Nigeriei, Tunisiei, Cehiei, Slovaciei, Letoniei şi a mai multor economii asiatice emergente. Cu toate acestea, deficitele bugetare curente, materializarea datoriilor contingente (de la întreprinderile de stat şi împrumuturile garantate de stat), dar şi creşterea costurilor serviciului datoriei într-un mediu cu rate ale dobânzilor mai mari, vor conduce la acumularea datoriei publice. Argentina şi Brazilia în America Latină; Tunisia şi Ghana în Africa; Bahrain, Iordania, Oman în Orientul Mijlociu şi Sri Lanka, Pakistan, Filipine şi India în Asia emergentă vor fi puncte fierbinţi pentru sustenabilitatea datoriilor în 2022, se arată în comunicat.