DOSARUL "ACADEMIA INFRACTORILOR": Paisprezece membri ai reţelei infracţionale, arestaţi preventiv

Tribunalul Bucureşti a decis arestarea preventivă, la propunerea procurorilor DIICOT, a 14 membri ai grupării Academia Infractorilor Români, specializată în furturi din magazine de lux din mai multe state.

Decizia poate fi contestată însă la Curtea de Apel Bucureşti.

Procurorii au dispus reţinerea a 14 membri ai grupării iar în cazul altor trei persoane anchetatorii au dispus cercetarea sub control judiciar. Faţă de liderul reţelei - Adrian Botez - s-a pus în mişcare acţiunea penală, el fiind deja condamnat şi aflat în penitenciar pentru că a încercat să-l asasineze pe Dumitru Mironescu.

Procurorii DIICOT au efectuat, joi, 52 de percheziţii pentru destructurarea acestei grupări de mare violenţă specializată în tâlhării şi furturi din magazine de lux din Belgia, Marea Britanie, Franţa, Germania, Austria, Olanda, Croaţia şi alte state.

În urma percheziţiilor s-au găsit foarte multe bijuterii şi ceasuri scumpe, iar procurorii au dispus sechestre asiguratorii asupra mai multor bunuri imobile şi autoturisme, printre care şi un Rolls Royce. Potrivit procurorului-şef adjunct, ancheta a costat circa 300.000 de euro, fiind printre cele mai scumpe.

Gruparea era organizată după reguli militare iar liderul Adrian Botez a înfiinţat Academia Infractorilor Români. El conducea reţeaua din penitenciar, fiind cel care a fost eliberat anul trecut din greşeală, însă ulterior a fost prins, având de executat o condamnare de 10 ani de închisoare pentru tentativă de omor asupra lui Mironescu.

Valoarea furturilor depăşeşte 10 milioane de euro iar spargerile nu durau mai mult de 60 de secunde.

"Începând cu anul 2013, DIICOT a monitorizat activitatea infracţională a unei grupări conduse de liderul Marian Adrian Botez, având ca scop săvârşirea unor infracţiuni de tâlhărie calificată şi furt calificat, pe tot teritoriul Uniunii Europene", a anunţat joi procurorul-şef adjunct al DIICOT Giorgiana Hosu.

Gruparea era compusă din peste 100 de executanţi, toţi recrutaţi din judeţul Neamţ, care erau instruiţi, antrenaţi, controlaţi şi coordonaţi pentru a pătrunde în forţă în magazine de lux, de bijuterii şi ceasuri.

Hoţii au acţionat, în ultimii doi ani, în ţări precum Belgia, Andorra, Germania, Austria, Olanda, Croaţia sau Slovenia, ei furând, din magazine de lux, bijuterii şi ceasuri, în valoare totală de zece milioane de euro, conform anchetatorilor.

Gruparea era organizată după reguli militare şi, mai mult decât atât, liderul acestei reţele a înfiinţat "Academia infractorilor români", potrivit sursei citate.

Liderul acestei reţele organizate era interlopul Adrian Marin Botez, prins în 16 ianuarie, după ce a fost căutat mai mult de şase luni, el fiind eliberat din arestul Capitalei, deşi fusese condamnat la zece ani de închisoare pentru că a încercat să îl omoare pe Dumitru Mironescu.

Adrian Marin Botez a fost lăsat să plece de subofiţeri de la arestul Poliţiei Capitalei, deşi primiseră o minută de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în care se arăta că Adrian Marin Botez a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare.

Cei trei subofiţeri de la arestul Poliţiei Capitalei care l-au lăsat liber pe Adrian Botez, după ce acesta a fost condamnat definitiv pentru că a încercat să îl omoare pe Dumitru Mironescu, sunt cercetaţi de procurorii Parchetului Judecătoriei Sectorului 4, pentru neglijenţă în serviciu.

Cercetările au fost deschise după ce, în noaptea de 30 iunie spre 1 iulie 2014, la arestul Poliţiei Capitalei a venit o minută de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în care se arăta că Adrian Marin Botez a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare. Angajaţii de la arest ar fi interpretat în mod greşit documentul trimis de instanţă şi ar fi crezut că Botez trebuie de fapt pus în libertate, astfel că acesta a fost eliberat în acea noapte. Adrian Botez a fost dat atunci în urmărire, poliţiştii reuşind să îl prindă după mai bine de şase luni.

Eliberarea din greşeală a lui Adrian Botez a determinat luarea unor măsuri speciale de protecţie pentru şeful Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, Felix Bănilă, şi pentru familia acestuia. Protecţia pentru Felix Bănilă a fost luată la solicitarea acestuia, după ce prim-procurorul a primit pe adresa Parchetului o scrisoare de ameninţare din partea interlopului băcăuan, expediată din arestul Poliţiei Capitalei cu o noapte înainte ca acesta să fie eliberat din greşeală. Şeful Parchetului Bacău este cel care a desfăşurat ancheta în dosarul în care Adrian Botez, zis "Ţâţă", a fost condamnat pentru tentativă de omor.

În urma verificărilor interne făcute de Poliţia Română, Mihai Pruteanu, care se afla atunci la conducerea Poliţiei Capitalei, a fost sancţionat cvu avertisment. Ulterior, Pruteanu a fost eliberat din funcţie, la cerere, de ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea.

Adrian Marin Botez, zis "Ţâţă", şi alţi şapte bărbaţi care, în 2011, au vrut să-l omoare pe Dumitru "Puiu" Mironescu au fost condamnaţi definitiv, în 30 iunie 2014, la pedepse cu executare cuprinse între nouă şi doisprezece ani de închisoare, în dosarul cunoscut ca "Bariera".

Ceilalţi şapte condamnaţi - Claudiu Laurenţiu Păvalucă, Cătălin Bogdan Rusu, Constantin Manea, Vlăduţ Romeo Zîmbrean Sbranca, Vasile Stoleru, Valentin Dorin Păvălucă şi Constantin Cătălin Crăciun - erau toţi în arest la data condamnării definitive.

Adrian Marin Botez, dat în urmărire naţională din mai 2011, fusese prins în apropierea instanţei supreme, în luna mai 2014, chiar în ziua când se judeca dosarul său de tentativă de omor, ulterior fiind dus în arestul Poliţiei Capitalei.

Dumitru Puiu Mironescu a fost victima unei tentative de asasinat, în 14 februarie 2011, în zona trecerii la nivel cu calea ferată de la Lilieci, din municipiul Bacău, agresiune comisă de mai multe persoane din anturajul lui Adrian Botez.

Adrian Botez îl considera pe Dumitru Mironescu implicat în asasinarea lui Gheorghiţă Mararu, care a fost împuşcat de Cristian Chilat, zis "Falău", în noiembrie 2010, în răfuiala de la Cafe Latino, din municipiul Bacău. În aprilie 2012, Falău a fost condamnat definitiv la 19 ani de închisoare pentru omor calificat, tentativă la omor calificat şi nerespectarea regimului armelor.