DOSARUL ENERGIA Retehnologizarea centralelor de pe Oltul Inferior, la un preţ de trei ori mai mare

Lucrările de retehnologizare a centralelor de pe Oltul Inferior au fost contractate la preţuri de trei ori mai mari decât cele reale, susţin procurorii DIICOT în rezoluţia de punere sub învinuire a celor nouă persoane acuzate de complot şi subminarea economiei naţionale în dosarul "Energia".

Procurorii consideră că vinovat pentru această situaţie ar fi directorul "Hidroelectrica", Traian Oprea, unicul semnatar al contractului prin care consorţiului german Voith Siemens Hydro Power Generation Gmbh&Co.KG - Va Tech Escher Wyss Gmbh i-au fost atribuite în mod direct lucrările de retehnologizare a cinci centrale hidroelectrice de pe Oltul Inferior, la un preţ considerat de anchetatori de trei ori mai mare decât costurile reale.

Retehnologizarea amenajărilor hidroenergetice de pe râul Olt, pe sectorul Slatina-Dunăre, respectiv, a cinci microhidrocentrale: CHE Ipoteşti, CHE Drăgăneşti, CHE Frunzaru, CHE Rusăneşti şi CHE Izbiceni a fost stabilită prin "Strategia naţională de dezvoltare energetică a Româ­niei pe termen mediu 2001-2004", aprobată prin HG 647/2001.

Prin hotărârea AGA SC "Hidroelectrica" SA din 21 noiembrie 2001, s-a aprobat executarea lucrărilor de investiţii privind retehnologizarea hidroagregatelor de pe sectorul Slatina - Dunăre şi studiul de fezabilitate aferent. La baza acestei decizii a AGA s-a aflat un studiu realizat, în 2001, de Institutul de Proiectări Hidroenergetice (ISPH), la solicitarea SC "Hidroelectrica" SA. Conform devizului întocmit de ISPH, valoarea totală a investiţiei era de 113.445.000 de dolari, respectiv, 123.773.000 euro. Conform studiului de fezabilitate, retehnologizarea celor cinci centrale urma să înceapă imediat, finanţarea urmând să se facă din surse proprii.

Eugen Pena, director general al "Hidroelectrica" şi Carmen Marin, director relaţii internaţionale şi privatizare, au semnat, în numele "Hidroelectrica", în 28 octombrie 2002, la Berlin, cu consorţiul german Voith Siemens Hydro Power Generation Gmbh&Co.KG - Va Tech Hydro, un memorandum în vederea modernizării şi reabilitării obiectivelor vizate.

Ulterior, printr-o hotărâre a guvernului Năstase, din 23 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial din 13 ianuarie 2004, s-a stabilit ca "Hidroelectrica" să negocieze contractul cu consorţiul german în termen de 60 de zile. Totodată, lucrările de retehnologizare trebuiau să fie "finanţate din sursele proprii ale SC realizate şi din exportul de energie", iar consorţiul german să încheie contracte de subantrepriză cu societăţile comerciale româneşti UCM-Reşiţa SA, Energomontaj SA şi Electroputere Craiova.

La baza acestei hotărâri de guvern au stat două note de fundamentare semnate de ministrul economiei şi comerţului de la acea vreme, Dan Ioan Popescu, una dintre ele fiind avizată favorabil de ministrul finanţelor publice, Mihai Tănăsescu şi de ministrul justiţiei, Rodica Stănoiu. În notele de fundamentare se motivează, prin existenţa memorandumului semnat la Berlin, necesitatea contractării lucrărilor de retehnologizare a celor cinci centrale hidroelectrice cu firmele germane Voith Siemens Hydro Power Generation Gmbh&Co.KG şi Va Tech Escher Wyss Gmbh, care ar fi format un consorţiu special pentru acest tip de proiect.

În acelaşi document se menţionează că atribuirea contractului urma să se facă prin licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă, negociere sau cerere de ofertă, în baza OUG nr.60/2001, care, la art.8 alin.1, lit.b precizează că nu mai este nevoie să se respecte aceste proceduri în cazul în care contractele sunt atribuite în baza unui tratat sau acord internaţional. Procurorii susţin, însă, că în acest caz "nu a fost identificat vreun tratat sau acord internaţional" vizând implementarea unui proiect comun care să justifice atribuirea în mod direct a lucrărilor de retehnologizare a celor cinci centrale hidroelectrice de pe Oltul Inferior către consorţiul german Voith Siemens Hydro Power Generation Gmbh&Co.KG şi Va Tech Escher Wyss Gmbh.

Cu toate acestea, însă, în 25 februarie 2004, la sediul "Hidroelectrica" SA a fost încheiată o notă în care se arată că lucrările au fost atribuite în mod direct consorţiului german, iar devizul general şi indicatorii tehnico-economici ai investiţiei s-au stabilit în cadrul tratativelor cu contractantul lucrării. În anexa 1 a notei se precizează că valoarea totală a investiţiei a fost calculată la suma de 360 milioane de euro, fără TVA, urmând ca lucrările să fie executate în termen de cinci ani, Hidroelectrica angajându-se să plătească părţii germane, anual, 72 milioane de euro. Finanţarea urma să fie asigurată din surse proprii rezultate din export de energie electrică şi credite.

Procurorii DIICOT arată că la stabilirea sumei de 360 milioane de euro nu s-a ţinut cont de studiul de fezabilitate întocmit în 2001, de specialiştii ISPH, care ajunseseră la concluzia că pentru lucrările vizate era necesară doar o investiţie de 123 milioane euro. În schimb, la suma de 360 milioane de euro s-a ajuns pe baza altui studiu realizat de ISPH în 2004, despre care procurorii susţin că "există indicii temeinice că valoarea devizului general al lucrărilor a fost supraevaluată".

Conform contractului semnat ulterior, în 27 aprilie 2004, de directorul general al Hidroelectrica Traian Oprea şi reprezentanţii consorţiului german, partea româ­nă se angaja, în plus, să plătească, în avans, 25% din preţul contractului, contra facturii şi a garanţiei bancare de returnare a avansului.

Potrivit procurorilor, din documentele contabile rezultă că până în prezent "Hidroelectrica" a plătit aproximativ 125 milioane de euro, din care 89 milioane reprezintă avansul, iar restul contravaloarea lucrărilor executate. Între timp, germanii trebuiau, conform înţelegerii, să încheie contracte de subantrepriză cu firmele româneşti UCM-Reşiţa SA, Energomontaj SA şi Electroputere Craiova, însă au reuşit doar cu SC Energomontaj, firmă pe care nu a plătit-o deşi încasaseră banii de la "Hidroelectrica", susţin anchetatorii.

Anchetatorii mai arată că, până în acest moment, consorţiul german nu a reuşit decât demontarea unui grup hidroenergetic la centrala Ipoteşti şi amenajarea unui şantier la alte două centrale, în condiţiile în care "Hidroelectrica" a plătit deja o treime din costul total al lucrărilor.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura centrală au început, în 3 aprilie 2007, urmărirea penală împotriva a nouă învinuiţi acuzaţi de complot şi subminarea economiei naţionale.

Persoanele învinuite sunt: Traian Oprea - actual director general Hidroelectrica, Nicolae Opriş - preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), pe atunci şef al Serviciului de marketing-furnizare, Carmen Marin - fost director relaţii internaţionale şi privatizare, Georgeta Iosif - fost director al Direcţiei economice, Geormăneanu Victoria - fost director economic, George Asan - fost director comercial, actual director adjunct de marketing, privatizare şi afaceri internaţionale, Codruţ Şereş - fost ministru al economiei şi comerţului, Eugen Pena - fost director Hidroelectrica şi Ion Lungu - fost preşedinte ANRE.